Contractul la gaz. Sturza: Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Rusia

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că Republica Moldova a obținut un preț bun la gaz (n.a 450 USD ) pe fundalul crizei energetice internaționale. „Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicare Rusei în creșterea prețurilor la resursele energetice a reușit să obțină un preț bun la gazele naturale”.

Omul de afaceri susține că autoritățile Republicii Moldova au făcut foarte multă gălăgie pe plan internațional.

Eu eram rezervat față de activitatea externă președintei Maia Sandu. Or, aceste vizite, contacte au jucat un rol important. Au fost contactați începând cu Erdogan (Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei) și Allyev (Ilham Aliyev, președintele Azerbajanului), Casa Albă și Uniunea Europeană, Merkel. Până la urmă relațiile personale la nivel de șefi de stat au contat. După o intervenție a doamnei Merkel și a lui Putin către Miler s-a întâmplat miracolul. (…) Hai arată tinere june ce ai adus aicea, aaa, formula asta, hai că o semnăm”, a explicat Ion Sturza la emisiunea „În Profunzime” de la
ProTV.

În opinia omului de afaceri, după mesajului politic e care l-a primit, conducerea Gazprom a și semnat contractul Moldovagaz,

Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări, mice sărace umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice. Să nu uităm că Financial Times, Bloomberg, BBC au dat relatări ample pe seama crizei gazelor din Moldova. Până la urmă cei de la Gazprom au fost foarte fericiți că au primit mesajul politic. Prețul nu se negociază la Gazprom. Da, formula poate fi formulată, dar mesajul nu trebuia să vină nici măcar de la Kozak. Mesajul e venit de la un nivel înalt și s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a menționat Sturza.

În opinia fostului premier, darea în exploatare a conductei Iași-Chișinău a jucat un rol foarte important. „Nu știu cine și-a luat angajamentul de a o umple cu gaz tehnic, dar a fost un pas foarte curajos. Acest lucru a arătat că Republica Moldova nu depinde nici măcar de vechea infrastructură. Din punct de vedere tehnic Republica Moldova, astăzi poate să-și aducă gaz de unde vrea. Or acesta lucru s-a înțeles, s-a conștientizat că cheile de soluționare a conflictului transnistrean nu mai sunt la Tiraspol. Funcționalitatea regimului de la Tiraspol și acestei regiuni separatiste depinde de bunăvoința de la Chișinău – gaz, exporturi, schimbarea trupelor din Transnistria, circulația cetățenilor”, a mai spus Sturza.

#Stuza. preț #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.