Contractul la gaz. Sturza: Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Rusia

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că Republica Moldova a obținut un preț bun la gaz (n.a 450 USD ) pe fundalul crizei energetice internaționale. „Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicare Rusei în creșterea prețurilor la resursele energetice a reușit să obțină un preț bun la gazele naturale”.

Omul de afaceri susține că autoritățile Republicii Moldova au făcut foarte multă gălăgie pe plan internațional.

Eu eram rezervat față de activitatea externă președintei Maia Sandu. Or, aceste vizite, contacte au jucat un rol important. Au fost contactați începând cu Erdogan (Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei) și Allyev (Ilham Aliyev, președintele Azerbajanului), Casa Albă și Uniunea Europeană, Merkel. Până la urmă relațiile personale la nivel de șefi de stat au contat. După o intervenție a doamnei Merkel și a lui Putin către Miler s-a întâmplat miracolul. (…) Hai arată tinere june ce ai adus aicea, aaa, formula asta, hai că o semnăm”, a explicat Ion Sturza la emisiunea „În Profunzime” de la
ProTV.

În opinia omului de afaceri, după mesajului politic e care l-a primit, conducerea Gazprom a și semnat contractul Moldovagaz,

Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări, mice sărace umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice. Să nu uităm că Financial Times, Bloomberg, BBC au dat relatări ample pe seama crizei gazelor din Moldova. Până la urmă cei de la Gazprom au fost foarte fericiți că au primit mesajul politic. Prețul nu se negociază la Gazprom. Da, formula poate fi formulată, dar mesajul nu trebuia să vină nici măcar de la Kozak. Mesajul e venit de la un nivel înalt și s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a menționat Sturza.

În opinia fostului premier, darea în exploatare a conductei Iași-Chișinău a jucat un rol foarte important. „Nu știu cine și-a luat angajamentul de a o umple cu gaz tehnic, dar a fost un pas foarte curajos. Acest lucru a arătat că Republica Moldova nu depinde nici măcar de vechea infrastructură. Din punct de vedere tehnic Republica Moldova, astăzi poate să-și aducă gaz de unde vrea. Or acesta lucru s-a înțeles, s-a conștientizat că cheile de soluționare a conflictului transnistrean nu mai sunt la Tiraspol. Funcționalitatea regimului de la Tiraspol și acestei regiuni separatiste depinde de bunăvoința de la Chișinău – gaz, exporturi, schimbarea trupelor din Transnistria, circulația cetățenilor”, a mai spus Sturza.

#Stuza. preț #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.