Datoria la gaz – piatra de moară agățată de „gâtul” Moldovei. Cine are de rambursat cel mai mult

10 Nov. 2021, 14:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
10 Nov. 2021, 14:37 // Actual //  Lupu Eduard

Avem nevoie de suportul Guvernului pentru a rezolva problema datoriilor sectorului termoenergetic, a declarat directorul Moldovagaz, Vadim Ceban, potrivit căruia compania are deja un plan de rambursare a datoriei istorice timp de cinici ani. Anterior Gazprom declara că datoria Moldovagaz se ridică la 709 mil. USD cu tot cu penalități. În contractul semnat cu concernul rus suma creanțelor nu este stipulată. Suma va fi stabilită după efectuarea auditului.

În primul rând trebuie să rezolvăm problema datoriei sectorului de termoficare. Avem o conlucrare eficientă cu Termoelectrica. Compania a reușit să achite o parte din datoria istorică din rezervele proprii. Totodată, avem o dinamică pozitivă a problemei datoriei la gaz a CET Nord”, a menționat Ceban.

Potrivit directorului Moldovagaz, în prezent, Termoelectrica mai are de rambursat circa 100 mil. de euro. „Sperăm ca în primul patru luni ale anului viitor CET Nord să-și onoreze plățile pentru datoria la gaz”, a mai spus Ceban.

Potrivit informațiilor Termoelectrica în anul 2019 a rambursat 118 mil. de lei din datoria la gaz pe care o are față de Moldovagaz.

Termoelectrica a fost înființată în anul 2014 în urma comasării întreprinderilor CET-1, CET-2 și Termocom, pentru care a beneficiat de o finanțare substanțială de la Banca Mondială. În prezent ea asigură cu energie termică și apă caldă consumatorii din orașul Chișinău.

La sfârșitul anului 2019 Termoelectrica avea active și pasive de 5,88 miliarde de lei, în creștere cu 183,4 milioane lei. Mai mult de jumătate din active sunt mijloace fixe, dar o cotă importantă o reprezintă creanțele curente.

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău