De CE contractul cu Gazprom e semnat pe un termen de 5 ani? Răspunsul lui Andrei Spînu

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a venit cu explicații privind termenul contractual asumat între Moldovagaz și Gazprom. Potrivit lui Spînu, aceasta a fost una din condițiile celor de la Gazprom, informează Realitatea.md.

„Asta a fost o discuție la pachet cu datoriile. Când s-a semnat contractul, s-a invocat un termen de 5 ani ca să fie întoarse datoriile… Atunci la pachet s-a discutat despre contractul de livrare a gazelor și plata datoriilor pe parcursul acestor 5 ani. Noi vrem să asigurăm securitatea energetică a țării. Dacă va fi interes pentru alte companii să ajungă pe piața din R Moldova, noi ca și stat, trebuie să asigurăm condiții pentru toți”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la postul JurnalTV.

Ministrul a confirmat faptul că cei de la Gazprom încercau să dea o tentă politică negocierilor privind livrarea gazului țării noastre, însă cei de la Chișinău s-au opus includerii acestor subiecte.

„Este evident că au fost mai multe discuții. Partea rusă a încercat de câteva ori să se ducă și pe alte părți decât cea comercială. Dar poziția noastră și a președinției a fost ca ele să fie separate. A fost și subiectul legat de Transnistria. Poziția noastră clară este: contractul privind gazul este un subiect economic, pe alte subiecte noi nu am vrut să discutăm. Sunt alte formate, prin care se poate de discutat. Poziția noastră a fost – să excludem orice discuție care ar politiza acest proces și eu cred că ne-a reușit acest succes”, a mai adăugat Spînu.

Realitatea.md menționează că Moldovagaz și Gazprom au reușit să încheie un contract de livrare a gazului natural pentru un termen de 5 ani. Prețul pentru gaz urmează să fie stabilit în baza unei formule speciale, care are la baza calculelor prețurile petrolului și cel al gazului natural de pe piețele spot. Pentru luna noiembrie prețul stabilit este de circa 450 de dolari per mia de metri cubi, iar pentru consumatori autoritățile au stabilit un tarif de 10,26 de lei fără TVA pentru un metru cub de gaz.

#gaz natural #andrei spinu #contract #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.