Lupta clanurilor și la ANI? Antoci, învinuită de un șir de ilegalități. Reacție: Sunt orchestrate de 4 funcționari ANI

După ce în presă a apărut o scrisoare anonimă prin care președinta Autorității Naționale de Integritate (ANI), Rodica Antoci, prin intermediul căreia o acuză de o serie de ilegalități pe care le-ar fi comis în procesul de gestionare a banilor instituției, ANI a venit cu o reacție prin care încearcă să combată cele invocate în scrisoarea adresată mass mediei, scrie Realitatea.md.

ANI precizează că aceste informații prezentate în scrisoare au fost făcute publice încă anul trecut și ar fi orchestrate din exterior, prin intermediul a patru funcționari ai Autorității, care se arată nemulțumiți de avântul pe care și l-a luat ANI prin examinarea unor dosare importanță publică.

„Aceste acuzații au apărut încă de anul trecut în presă. Nu-i nimic nou. Sunt orchestrate din exterior, prin intermediul a patru funcționari ai ANI, care sunt deranjați de faptul că instituția a devenit vocala în baza dosarelor cu care ieșim în public. Ele sunt special orientate sa intimideze pe șefa acestei instituții. Informațiile respective deja au fost anchetate de toate organele competente, Curtea de Conturi, Procuratura Anticorupție și AST, iar președinta ANI a colaborat cu aceste instituții, care nu au depistat nimic. Ei au și decizii oficiale pe acest caz”, se arată în reacția ANI.

Totodată, Autoritatea afirmă că, este curios faptul că se continuă aceste acțiuni de denigrare, care nu au la bază nicio probă, fiind nefondate.

„Președinta ANI va iniția acțiuni penale pentru fals în declarații și acțiuni de denigrare a imaginii instituției și a imaginii personale”, se mai precizează în reacția ANI.

Precizăm că, în presă a apărut o scrisoare anonimă prin care informează că, președinta ANI Rodica Antoci ar fi încheiat contracte ilegale din bani publici în valoare de circa un milion de lei. Aici ar fi inclus și reparația capitală a mașinii personale accidentate de soțul Rodicăi Antoci, cheltuieli nejustificate la prețuri duble în procesul reparației sediului ANI, procurări de mobilă în alte scopuri decât cele prevăzute, încălcări în repartizarea controalelor și favorizarea angajaților care se supun ordinelor președintei ANI, fără ai reproșa ceva.

Mai multe detalii despre acuzațiile care îi sunt aduse președintei ANI găsiți în scrisoarea de mai jos.

#clanuri #ilegalitati #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Magnatul Vaja Jhashi, cunoscut drept „baronul cerealelor” din Republica Moldova, a făcut publice cifrele care descriu amploarea imperiului agroindustrial pe care îl conduce. Grupul Trans-Oil, controlat de acesta, domină piața cerealelor și a uleiurilor din țară, unde deține o cotă estimată la 60%, fiind cel mai mare procesator, exportator și operator logistic din sector.

Pe segmentul de procesare, Trans-Oil administrează cinci uzine de producere a uleiului vegetal, situate în Bălți, Ceadîr-Lunga și Giurgiulești în Republica Moldova, în Țăndărei în România și în Sid în Serbia. Împreună, aceste unități au o capacitate totală de procesare de 4.150 de tone de semințe de floarea-soarelui pe zi. În Serbia, în localitatea Sremska Mitrovica, grupul construiește o uzină destinată procesării porumbului pentru producerea amidonului și glucozei, extinzându-și astfel activitatea într-un nou segment industrial.

Trans-Oil dispune de o infrastructură logistică proprie, adaptată volumelor mari de export, care include 175 de vagoane de cale ferată, două nave fluviale pentru transportul uleiului, o navă fluvială pentru transportul cerealelor și două nave maritime — una destinată cerealelor și cealaltă uleiului.

Rețeaua portuară operată de Trans-Oil este una dintre cele mai extinse din regiune. Compania administrează două terminale cerealiere în Giurgiulești în Republica Moldova, două terminale de cereale și ulei în Reni în Ucraina, un terminal cerealier și unul de ulei în Luka–Bačka Palanka și Pančevo în Serbia, precum și un terminal de cereale și ulei în Constanța, România. Capacitatea totală de transbordare depășește 5 milioane de tone de cereale și 0,7 milioane de tone de ulei pe an, consolidând poziția grupului ca jucător regional major în transportul și exportul produselor agricole.

Pentru asigurarea mentenanței tehnice și respectarea normelor legale, companiile grupului au investit aproximativ 9 milioane de dolari în anul financiar încheiat la 30 iunie 2025. Trans-Oil continuă astfel politica de modernizare a infrastructurii, menită să susțină ritmul accelerat al activităților comerciale.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.