Scumpirile aduc mai mulți bani în caznaua statului. Din ce surse vor fi compensate tarifele la gaz și căldură

17 Nov. 2021, 11:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
17 Nov. 2021, 11:47 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Ministerul Finanțelor estimează că la sfârșitul anului 2021 încasările din TVA vor crește cu 767,8 mil. de lei. Acest lucru se datorează majorării importurilor, dar și a scumpirilor care au avut loc în ultima perioadă.

Doar în zece luni, finanțele spun că TVA încasat de la vamă a fot de 21,4 miliarde de lei, iar la fisc încasările s-au majorat cu 15%.

În cadrul Comisiei economie buget și finanțe, reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că urmare a majorării încasărilor din TVA, 421,7 mil. de lei au fost alocate politicilor în domeniul social și 201 mil. de lei au fost direcționați pentru compensarea facturilor la gaz și căldură pentru luna decembrie.

Totodată, pentru ajutorul familiilor social-vulnerabile în perioada rece a anului a fost majorată suma la 700 mil. de lei de la 500 mil. de lei.

Totodată, Ministerul Finanțelor planifică până la sfârșitul anului intrarea primei tranșe de 78,3 mil. USD din acordul cu FMI. În context, finanțele susțin că datoria externă este preconizată să se majoreze cu 1,4 miliarde de lei și va constitui 85,4 miliarde de lei cu o pondere de 36,7% din PIB.

Pentru sfârșitul anului 2021 sunt planificate venituri în sumă de 45,8 miliarde de lei și cheltuieli 57,6 miliarde de lei. Deficitul bugetar va fi de 11,7 miliarde de lei.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.