Oportunitate pentru femeile antreprenoare de la sate, inclusiv din familii vulnerabile. ODIMM a lansat un nou proiect

Oportunitate pentru femeile antreprenoare din mediul rural, în special din grupurile defavorizate, inclusiv din regiunea de est a Republicii Moldova și UTA Găgăuzia. Acestea vor fi susținute să inițieze sau să dezvolte o afacere, în contextul unei noi realități economice, provocate de criza pandemică COVID-19. Acest sprijin va fi realizat printr-un nou proiect „Antreprenoriatul feminin pentru Abilitarea femeilor” (WE4WE – „Women Entrepreneurs for Women Empowerment”), lansat astăzi de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM), în parteneriat cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor) cu sprijinul financiar al Suediei.

Potrivit informațiilor, proiectul are ca obiectiv crearea unei rețele durabile la nivel național din 50 de femei ambasadoare din toate regiunile Moldovei în vederea promovării și implementării principiilor de abilitare; evaluarea exhaustivă a profilurilor specifice ale femeilor din diferite regiuni; susținerea a cel puțin 700 de femei în îmbunătățirea abilităților și capacităților privind dezvoltarea și extinderea unei afaceri și/sau căutarea unui loc de muncă, reprofilare sau avansare; activități de mentorat pentru cel puțin 100 de femei, viitoare antreprenoare și femei de afaceri deja active, în special din zonele rurale, pentru a lansa sau dezvolta propria afacere și dezvoltarea unei platfome web, destinată antreprenoarelor cu scopul de a stabili conexiuni în comunitatea de afaceri, identificarea partenerilor regionali și crearea de noi parteneriate.

În cadrul evenimentului de lansare a Proiectului, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu a reiterat importanța susținerii antreprenoriatului feminin din Republica Moldova, în special a femeilor din mediul rural, inclusiv a celor din familii vulnerabile.

“Participarea femeilor în afaceri este foarte importantă pentru o economie sustenabilă și trebuie să creștem acest procent. Și aici mulțumim și Suediei pentru suportul oferit, o țară care este o susținătoare și o promotoare a susținerii femeilor. Este important și aspectul creșterii copiilor pe care, la noi, și-l asumă în mod prioritar femeile, amânând-uși cariera. Din acest considerent, am lansat discuții cu unii parteneri internaționali ca să simplificăm cadrul normativ de deschidere a grădinițelor, inclusiv în zonele rurale și chiar să le transformăm în oportunități de business”.

Excelența Sa, Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, a evidențiat că „Ne bucurăm foarte mult că datorită noului parteneriat cu UN Women și ODIMM vom reuși să oferim mai multă susținere abilitării economice a femeilor, în special celor din grupurile subreprezentate. Prin eforturi comune, putem susține în continuare creșterea economică a femeilor, oferind instrumente specifice de susținere, care ar stimula angajarea și antreprenoriatul feminin, consolidarea abilităților și cunoștințelor femeilor, îmbunătățirea accesului femeilor la finanțare, precum și asigurarea conectării lor cu alte antreprenoare, instituții si organizații relevante”.

Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova a afirmat că „Deocamdată nu am atins egalitatea de gen în ceea ce privește abilitarea economică a femeilor și prezența acestora pe piața de muncă. Observăm numeroase provocări legate de accesul femeilor la job-urile plătite, dar și responsabilitățile casnice neplătite. Deși de-a lungul ultimilor ani situația s-a îmbunătățit, majoritatea femeilor sunt antrenate în afaceri mici, iar pandemia de COVID-19 a accentuat aceste inegalități. Considerăm că acest proiect reprezintă un potențial enorm pentru a produce o schimbare în acest sens, pentru că ODIMM are o rețea vastă care ar ajuta femeile în ceea ce privește accesul la informație și conectarea cu alte femei care au avut astfel de experiență”.

Iulia Costin, directoare generală ODIMM a subliniat faptul că prin susținerea antreprenoriatului în rândul femeilor se urmărește creșterea bunăstării economice atât a țării, cât și a fiecărei familii în parte.

“De-a lungul timpului, schimbarea percepției antreprenoriatului feminin în Republica Moldova a devenit o prioritate de bază pentru ODIMM. Au fost implementate numeroase inițiative și proiecte dedicate femeilor antreprenoare, care au contribuit esențial la creșterea abilităților și la încurajarea femeilor să urmeze calea antreprenoriatului. Cu toate acestea, femeile și fetele sunt în continuare cele mai vulnerabile, în special în contextul COVID-19, ele fiind angajate în sectoarele cel mai grav afectate de criză, înregistrând pierderi financiare considerabile. Toate aceste schimbări au accentuat poziția vulnerabilă a femeii antreprenoare în societate și ne-au impulsionat pe noi, ca organizație – cheie de suport în afaceri, să acționăm pentru susținerea femeilor. Proiectul WE4WE va da aripi și va fi un catalizator pentru ca femeile să facă un pas în față și să ia atitudine indiferent de obstacole și locul de trai”.

În cadrul evenimentului au vorbit și reprezentate ale mediului de afaceri, care au salutat lansarea unei noi inițiative de sprijin destinată femeilor.

Amintim faptul că dezvoltarea potențialului feminin în afaceri a fost și este o prioritate pentru activitatea ODIMM. La ora actuală, ODIMM implementează 12 Programe Naționale de Suport, printre care se află și Programul „Femei în Afaceri”, care are drept scop îmbunătățirea capabilitățile și oferă suport financiar pentru femeile care intenționează să înceapă sau să își extindă afacerea, în special în zonele rurale.

În același timp, ODIMM implementează un proiect cu același nume în cadrul Programului Transnațional Dunărea, alături de alte 8 țări dunărene, acțiune co-finanțată din fondurile Uniunii Europene. Moldova a devenit, prin intermediul proiectului „Women in Business” o istorie de succes în regiunea Dunării, contribuind la îmbunătățirea politicilor de susținere a antreprenoriatului feminin prin programe de training inovatoare și oferirea accesului femeilor la centre de consultanță în afaceri.

#femei antreprenoare #odimm #femei #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.