Ce prevede politica fiscală și vamală aprobată de Guvern

Începând cu anul viitor, 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor vor putea fi alocate către bugetele locale, scutirile personale la impozite vor crește, iar scutirile pentru persoanele întreținute vor fi dublate. În același timp, salariul minim pentru personalul din sectorul bugetar va crește de la 2200 lei la 3100 lei. Aceste prevederi se conțin în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022, aprobat în ședința de astăzi a Guvernului. Documentul prevede consolidarea veniturilor bugetare, suport în redresarea economică și asigurarea protecției sociale. Principalele măsuri incluse în proiect țin de consolidarea cadrului legal, ajustarea cadrului normativ în domeniul fiscal și vamal în vederea simplificării acestuia

Proiectul legii privind politica fiscală și vamală prevede:

– alocarea a 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor către bugetele locale;

– majorarea cuantumului scutirilor persoanelor fizice de la 25 200 lei la 27 000 lei (scutirea personală), de la 30 000 lei la 31 500 lei (scutirea personală majoră) și de la 18 900 până la 19 800 lei (scutirea majoră pentru soț/soție);

– dublarea scutirii pentru persoanele întreținute (copii) de la 4500 lei la 9000 lei;

-majorarea cotei impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile la jocurile de noroc de la 12% la 18%;

-revizuirea cotelor accizelor la produsele din tutun, în vederea uniformizării acestora și asigurarea implementării prevederilor Acordului de asociere RM-UE;

-anularea accizei suplimentare mijloacelor de transport importate în scopuri medicale;

-ajustarea prevederilor aferente taxelor locale (plafonarea), urmare a Hotărârii Curții Constituționale nr.27/2021 ș.a.

-anularea taxei pentru serviciile de telefonie mobilă în mărime de 2,5%;

-anularea scutirii de impozitul pe venit reținut la sursă pentru achizițiile de deșeuri de metale, hârtie, plastic, și altele.

De asemenea, proiectul de lege vizează modificarea legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, se majorează, salariului minim pentru personalul din sectorul bugetar de la 2200 lei la 3100 lei, luat în calcul pentru achitarea plații compensatorii, ca diferență dintre minimul de 3100 lei și salariul lunar calculat în condițiile legii. Această modificare înglobează un număr mare de salariați cu salarii mici. De asemenea, se va reveni la prevederea privind acordarea premiului anual pentru angajații din sectorul bugetar și se majorează clasa de salarizate pentru funcțiile didactice din structurile de asistență psihopedagogică.

#politica fiscală #taxe #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.