Agricultura cea de toate zilele. GȚ putrede de datoare la bugetul de stat

Fondatorii (membrii) gospodăriei țărănești care realizează un venit anual total din activitatea gospodăriei țărănești de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv, cu excepţia pensionarilor, persoanelor cu dizabilități, precum și a persoanelor ar urma să fie incluși în categoria plătitorilor la Bugetul asigurărilor sociale, potrivit unei inițiative legislative.

Totodată, contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Astfel, se propune ca, prin derogare de la legile BASS pentru anii 2018 și anii anteriori, precum și de la prevederile anexei nr.1 din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, GȚ care nu au declarat și achitat contribuțiile de asigurări sociale pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2022, să fie scutite de plata acestor contribuții, precum și de achitarea penalităților și amenzilor neachitate până la data menționată.

Potrivit notei informative a proiectului de lege, în prezent, din numărul total de GȚ, 10 043 au restanță la bugetul public național, suma restanțelor constituind 20,7 mil. de lei, dintre care 2,9 mil. de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. La fisc sunt înregistrate 116496 GȚ, iar în urma analizei dărilor de seamă prezentate pentru perioada 2018-2020 s-a determinat că pentru anul 2018 dările de seamă au fost prezentate de 6835 de agenți economici sau 5,9%, pentru perioada fiscală 2019 – au prezentat dările de seamă 12,3% din GȚ, iar ponderea gospodăriilor țărănești care au prezentat dările de seamă în anul 2020 constituie 16,5%.

#asigurări sociale #datorii #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.