Agricultura cea de toate zilele. GȚ putrede de datoare la bugetul de stat

Fondatorii (membrii) gospodăriei țărănești care realizează un venit anual total din activitatea gospodăriei țărănești de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv, cu excepţia pensionarilor, persoanelor cu dizabilități, precum și a persoanelor ar urma să fie incluși în categoria plătitorilor la Bugetul asigurărilor sociale, potrivit unei inițiative legislative.

Totodată, contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Astfel, se propune ca, prin derogare de la legile BASS pentru anii 2018 și anii anteriori, precum și de la prevederile anexei nr.1 din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, GȚ care nu au declarat și achitat contribuțiile de asigurări sociale pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2022, să fie scutite de plata acestor contribuții, precum și de achitarea penalităților și amenzilor neachitate până la data menționată.

Potrivit notei informative a proiectului de lege, în prezent, din numărul total de GȚ, 10 043 au restanță la bugetul public național, suma restanțelor constituind 20,7 mil. de lei, dintre care 2,9 mil. de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. La fisc sunt înregistrate 116496 GȚ, iar în urma analizei dărilor de seamă prezentate pentru perioada 2018-2020 s-a determinat că pentru anul 2018 dările de seamă au fost prezentate de 6835 de agenți economici sau 5,9%, pentru perioada fiscală 2019 – au prezentat dările de seamă 12,3% din GȚ, iar ponderea gospodăriilor țărănești care au prezentat dările de seamă în anul 2020 constituie 16,5%.

#asigurări sociale #datorii #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au atins un nou record istoric în sezonul agricol 2024/2025, cu un volum de 486.674 de tone exportate în perioada iulie 2024 – martie 2025. Datele au fost prezentate într-o analiză de Iurie Rija, directorul Asociației „Agrocereale”.

Volumul exportat reprezintă cea mai mare cantitate livrată în ultimele patru sezoane, depășind cu 28% sezonul 2023/2024 și fiind mai mult decât dublu față de sezonul 2022/2023.

Valoarea totală a exporturilor a fost de 4,67 miliarde lei, semnificativ mai mare față de anul precedent (3 miliarde lei), însă nu a depășit recordul din sezonul 2021/2022, când Moldova a încasat 5 miliarde lei dintr-un volum mai mic, datorită unui preț mediu mult mai ridicat (12,26 lei/kg față de 9,59 lei/kg în sezonul actual).

„Creșterea actuală a exporturilor nu trebuie interpretată drept un succes absolut. Este vorba, în esență, de exporturi masive de materie primă, cu valoare adăugată redusă, în timp ce sectorul procesării rămâne în dificultate”, a declarat Iurie Rija.

În luna martie 2025 s-au exportat 69.275 tone de floarea-soarelui, cu 30% mai mult față de martie 2024. Prețul mediu a fost de 12,00 lei/kg, în scădere față de lunile ianuarie (12,09 lei/kg) și februarie (12,04 lei/kg). În portul Giurgiulești, prețul a coborât chiar la 10,80 lei/kg la începutul lunii aprilie, pe fundalul unei cereri mai slabe.

Topul exportatorilor în primul trimestru al anului 2025 este condus de grupul Rusagro, prin companiile „RUSAGROPRIM” și „AGRO-NOVA PRIM”, care au livrat împreună 49.227 tone. Urmează „OROM-IMEXPO” SRL cu 45.304 tone și „AGROFLORIS-NORD” SRL cu 26.844 tone, o companie care în mod tradițional se ocupa cu procesarea locală, dar a fost nevoită să exporte materia primă în formă brută din motive de eficiență economică.

Pentru prima dată, Turcia devine principala destinație pentru floarea-soarelui moldovenească, cu 193.033 tone importate între iulie 2024 și martie 2025. Aceasta a depășit România, care a absorbit 176.246 tone, și Bulgaria, cu 90.526 tone.

Turcia a oferit și cel mai bun preț mediu – 11,2 lei/kg, comparativ cu 10,4 lei/kg în România și 10,6 lei/kg în Bulgaria.

România, Turcia și Bulgaria au absorbit peste 1,76 milioane de tone de floarea-soarelui moldovenească în ultimii patru ani și un trimestru, ceea ce reprezintă circa 90% din exporturile totale ale Republicii Moldova pentru această cultură.