Topul bogaților din România. Ce averi au

Forbes România îți prezintă cele mai noi date despre averile celor mai bogați oameni de afaceri din România în 2021. Lista cu cele mai puternice companii locale și cu miliardarii din țara noastră o găsiți în ediția specială de anul acesta a Forbes Top 500. Revista este disponibilă din 26 noiembrie în toate magazinele Inmedio din țară și, în curând, în aplicația „Forbes România” din App Store și Google Play.

2021 a fost un an profitabil pentru bogații români, care au reușit să își crească averile în ciuda pandemiei Covid-19. Dacă în 2020, Forbes România adună pe listă 32 de persoane cu o avere netă de peste 500 de milioane de lei, anul acesta înregistrăm șapte prezențe noi sau mai puțin noi, fiind deja cunoscute în topul Forbes 500 companii.

În total, 39 de români au o avere de peste 500 de milioane de lei, care însumează venituri cumulate de peste 80 de miliarde de lei, cu 32 de miliarde mai mult decât în anul anterior. Topul Forbes al celor mai bogați oameni din România adună un număr de 18 miliardari în lei, cu 7 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 16, adică 88%, sunt mai bogați. Averea netă cumulată a miliardarilor în lei este de 66 de miliarde de lei, în creștere cu peste 30 de miliarde de lei față de anul precedent.

Cei mai bogați nou-intrați în top sunt Ion Stoica și Matei Zaharia, doi dintre fondatorii Databricks, cu o avere de 4,5 miliarde de lei. Compania de software are peste 2.000 de angajați și figurează în cea mai recentă ediție americană a Forbes AI 50, ocupând și poziția a cincea pe lista Cloud 100 din 2020. Printre intrările notabile de anul acesta se remarcă Dorel Goia, omul de afaceri care controlează Grupul Teraplast, care are o avere estimată la 1,1 mld. lei. Cel mai bogat român este în continuare – pentru al treilea an consecutiv – cofondatorul UiPath, Daniel Dines, a cărui avere este estimată în prezent peste 22 de miliarde de dolari, cu 14,5 mld. lei mai mult decât anul trecut. Creșterea fulminantă a lui Dines se datorează listării companiei de RPA pe Bursa din New York.

Cum arată topul:

1. Daniel Dines, UiPath – 22,2 miliarde de lei

Automatizarea pare că a evoluat spre adolescență și maturitate, iar tehnologia RPA a companiei UiPath este pe cale să devină substantiv comun.

2. Dragoș și Adrian Pavăl, Dedeman – 8,9 miliarde de lei

Compania Dedeman, deținută de frații Pavăl, a înregistrat în 2020 o majorare a cifrei de afaceri de 10,5% și a raportat un profit record de 1,4 miliarde de lei.

3. Ion Țiriac (auto, imobiliare, financiar) – 7,2 miliarde de lei

Ion Țiriac, unul dintre cei mai bogați români, continuă investițiile în sport, dar nu neglijează mediul de business și industriile în care și-a pus amprenta.

4. Ion Stoica și Matei Zaharia, Databricks – 4,5 miliarde de lei

Reprezentanți ai mediului academic, Ion Stoica și Matei Zaharia nu se gândeau că ar putea duce o companie la o evaluare de zeci de miliarde de dolari și, mai D presus de atât, să ajungă ei înșiși miliardari.

5. Anastasia Soare, Anastasia Beverly Hills – 2,5 miliarde de lei

La mai bine de un an și jumătate de la izbucnirea pandemiei de Covid-19 pe tot globul, brandurile de înfrumusețare pare că își revin din șocul suferit. La fel și rețeaua companiei Anastasia Beverly Hills, care înregistrează o scădere mai mică decât anul trecut.

6. Ștefan Vuza, Chimcomplex – 2,4 miliarde de lei

Deși ultimul an a venit cu provocări, fondatorul uneia dintre cele mai importante conglomerate de business a rămas pe poziții.

7. Zoltan Teszari, Digi Communications – 2,1 miliarde de lei

Afacerea lansată în urmă cu 27 de ani de antreprenorul Zoltan Teszari, RCS &RDS, își continuă cursa de dezvoltare în ciuda efectelor crizei sanitare asupra mediului de business.

8. Familia Talpeș, Bitdefender – 2 miliarde de lei

Ultimul an a fost unul de creștere pentru industria IT, Bitdefender reușind să marcheze performanțe impresionante. Între timp, fondatorii companiei încearcă să se adapteze noului normal.

9. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, One United Properties – 1,9 miliarde de lei

Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu au transformat One United Properties într-unul dintre cei mai mai mari dezvoltatori imobiliari prezenți pe piața locală. Acum, vor să atace și piețele externe.

10. Iulian Stanciu, eMAG – 1,8 miliarde de lei

Cu două decenii în urmă, Iulian Stanciu a prevăzut încotro se îndreaptă industria IT, punând bazele primei afaceri pe vremea când era student în anul IV.

#boagați #avere #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.