Îmbogățirea ilicită – spaima funcționarilor moldoveni. Sturza propune amnistie și o taxă de 10%

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că găselnița cu „îmbogățirea ilicită” bagă spaima în funcționarii moldoveni. De la mic la mare. De la consilieri locali până la foști conducători de țară.

E foarte simplu: debit – credit. E cu plus? La pârnaie! Nu mai trebuie de demonstrat mare lucru: ai luat, nu ai luat. Ai luat! Adevărul este că puțini foști și actuali cinovnici cu averii frumușele la vedere pot să le și justifice. Cartiere întregi de case cochete, herghelii de mașini scumpe aparțin nu, nu, oamenilor de afaceri! Aparțin foștilor și actualilor funcționari, politicieni, procurori, judecători, polițiști”, a comentat Ion Sturza.

În opinia omului de afaceri, declarațiilor de avere li s-a dat o prea mică importanță.

Mulți au tratat superficial, ca pe un fel de mișto, declarațiile de avere și interese – bani de la mătușa, Mercedes de 10 mii de lei… Hârtia rabdă totul. Ei, nu prea… Moldovenii nu sunt unici în acest sens. La acest troc legislativ au recurs mai muți. Cel mai renumit caz a fost cel al gangsterului Al Capone, judecat și condamnat pentru neplata impozitelor, și nu pentru asasinate, trafic și multe altele. Problema Moldovei este că are foarte mulți „îmbogățiți ilicit”. Risc să spun că vorbim de o majoritate covârșitoare. Riscăm să nu avem hârtie pentru condamnări. Și cine le va face? Cât de imparțial se va proceda? Vedem deja multă „selecție”, a mai spus Sturza.

Sturza propune o nouă tactică din care să aibă de câștigat statul.

Mult mai înțelept ar fi să schimbăm puțin tactica. E nevoie de momentul „0”. În primul rând, să anunțăm o amnistie a averilor care nu pot justificate cu declarația preventivă și documentată a valorii și plata unei taxe unice, să zicem de 10%. Cei care se simt cu musca pe căciulă, în urma analizei autorităților, trebuie să plece din sistem benevol într-un interval de timp determinat. Alternativa – „băgați” în „îmbogățirea ilicită”, a mai punctat Ion Sturza.

Fostul premier susține că lupta cu îmbogățiții ilicit nu ara aduce nimic bun

Cei „pocăiți” ar putea să-și continue activitatea cu condiția că, la prima abatere, pedeapsa se va dubla. Războiul de uzură „cu toți” este un drum spre pierzanie. Nu vom obține dreptate socială și nici suport practic de la populație. Vezi cazul Orhei – Bălți. Acest mecanism nu poate fi utilizat în cazuri de fraudă majoră, precum furtul miliardului, delapidări de la întreprinderi de stat și crimă organizată. Excepții pot fi mai multe”, a conchis fostul premier.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.