Fermierii mici, „uscați” de lipsa banilor. Vor primi subvenții

Comisia agricultură și industrie alimentară a aprobat în ședința din 1 decembrie raportul la proiectul de lege pentru modificarea legii privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

Potrivit autorilor proiectului, scopul acestuia este facilitarea accesului producătorilor agricoli mici și micro la obținerea subvențiilor, noțiunea de „producătorul agricol micro” fiind propusă pentru includerea în categoriile de beneficiari de subvenții. La aceștia se vor atribui deținătorii unui teren agricol arabil cu suprafața de până la 2 hectare.

Totodată – potrivit proiectului de lege – producător agricol mic va fi considerată persoana care deţine între 2 și 10 hectare de teren arabil, iar producător agricol mijlociu – cea care deţine de la 10 până la 75 de hectare cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă. Respectiv, statutul de producător agricol mare va fi atribuit deținătorilor de terenuri arabile cu suprafața ce va depăși 75 de hectare.

Suplimentar, proiectul stabilește că, subvenţiile acordate în condiţii generale din valoarea investiţiei eligibile se majorează la cererea producătorului agricol cu cel puţin:

10% – pentru investiţiile efectuate în sectorul zootehnic, cu excepția exploatațiilor specializate în producerea laptelui și pentru producătorii agricoli care au achiziţionat bunuri (active) de producţie autohtonă eligibile spre subvenţionare;

15% – pentru tinerii fermieri, femeile-fermieri şi migranţii reveniţi;

20% – pentru producătorii agricoli care se ocupă cu cultivarea culturilor ecologice sau cu creşterea ecologică a animalelor și pentru producătorii agricoli care desfăşoară activitate de producere a laptelui de vaci, oi și capre;

Între 10% –50% – pentru investiţiile efectuate de grupurile de producători și cooperativele de întreprinzător, pentru măsurile/submăsurile de sprijin financiar stabilite de organul central de specialitate.

Fermierii vor obține accesul la mijloacele de subvenționare disponibile în Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, care pentru anul curent au fost aprobate în volum de 1,1 mld. lei.

#subvenții #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.