Fermierii mici, „uscați” de lipsa banilor. Vor primi subvenții

Comisia agricultură și industrie alimentară a aprobat în ședința din 1 decembrie raportul la proiectul de lege pentru modificarea legii privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

Potrivit autorilor proiectului, scopul acestuia este facilitarea accesului producătorilor agricoli mici și micro la obținerea subvențiilor, noțiunea de „producătorul agricol micro” fiind propusă pentru includerea în categoriile de beneficiari de subvenții. La aceștia se vor atribui deținătorii unui teren agricol arabil cu suprafața de până la 2 hectare.

Totodată – potrivit proiectului de lege – producător agricol mic va fi considerată persoana care deţine între 2 și 10 hectare de teren arabil, iar producător agricol mijlociu – cea care deţine de la 10 până la 75 de hectare cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă. Respectiv, statutul de producător agricol mare va fi atribuit deținătorilor de terenuri arabile cu suprafața ce va depăși 75 de hectare.

Suplimentar, proiectul stabilește că, subvenţiile acordate în condiţii generale din valoarea investiţiei eligibile se majorează la cererea producătorului agricol cu cel puţin:

10% – pentru investiţiile efectuate în sectorul zootehnic, cu excepția exploatațiilor specializate în producerea laptelui și pentru producătorii agricoli care au achiziţionat bunuri (active) de producţie autohtonă eligibile spre subvenţionare;

15% – pentru tinerii fermieri, femeile-fermieri şi migranţii reveniţi;

20% – pentru producătorii agricoli care se ocupă cu cultivarea culturilor ecologice sau cu creşterea ecologică a animalelor și pentru producătorii agricoli care desfăşoară activitate de producere a laptelui de vaci, oi și capre;

Între 10% –50% – pentru investiţiile efectuate de grupurile de producători și cooperativele de întreprinzător, pentru măsurile/submăsurile de sprijin financiar stabilite de organul central de specialitate.

Fermierii vor obține accesul la mijloacele de subvenționare disponibile în Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, care pentru anul curent au fost aprobate în volum de 1,1 mld. lei.

#subvenții #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina