Săracii Moldovei! Aproape o treime dintre oameni trăiesc cu sub 5.000 de lei pe lună

Salariul rămâne principa sursă de venit financiar al gospodăriilor din Republica Moldova, în timp ce distribuția veniturilor arată în continuare discrepanțe majore, potrivit Bancii Naționale a Moldovei care a radiografiat veniturile populației, pe baza unui sondaj realizat pe un eșantion de 1.029 de persoane din diferite categorii de vârstă, medii de trai, sexe și niveluri de venit.

Potrivit sondajului, 63,2% dintre respondenți declară că salariul este sursa principală de venit a familiei, în timp ce 45,9% indică pensia. Transferurile din străinătate continuă să joace un rol important în bugetul unor gospodării – 13,4% dintre participanți la sondaj spun că depind de remitențe. Alte surse notabile sunt plățile sociale (13,1%) și veniturile obținute din activitatea individuală (10,9%).

În ceea ce privește distribuția veniturilor, datele arată că o proporție considerabilă a populației trăiește cu venituri modeste. 12,7% dintre respondenți câștigă lunar mai puțin de 3.000 de lei, iar 19,2% se încadrează între 3.000 și 5.000 de lei. Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de persoanele cu venituri cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei – 29,3% din total.

O parte importantă a populației active indică venituri mai ridicate: 25,5% dintre respondenți câștigă între 10.000 și 20.000 de lei, în timp ce doar 8,8% declară venituri lunare ce depășesc 20.000 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#săraci #venituri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.