Spânu liniștește „despotul” de la Kremlin. Republica Moldova nu va mai acumula datorii la gaz

Republica Moldova nu va admite acumularea datoriilor față de Gazprom, care ar duce la noi atenționări de deconectare a gazului, a declarat, vineri, într-o emisiune la RTR Moldova, Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii.

Nu cred că va mai putea avea loc un asemenea incident. Eu țin legătura cu Moldovagaz pe problema respectivă”, a precizat Spînu, care a adăugat că o parte din plata pentru luna noiembrie a fost deja transferată concernului rus, iar în curând vor fi virați banii și pentru luna decembrie. „Avem timp, mai ales că statul compensează o parte din consumul de gaz”.

Totodată, ministrul nu exclude că pe fundalul majorării tarifului la gaz ar putea să fie înregistrate și restanțe la plata facturilor din partea populației.

Moldovagaz ia în calcul și riscul de neplată a gazului din partea populației. Or, Guvernul nu doar că făcut tot posibilul pentru asigurarea populației cu gaz, dar a și alocat bani pentru compensații. Suma maximă este de 500 de lei”, a punctat Spînu.

În același timp, ministrul a precizat că o asemenea practică nu se poate repeta la nesfârșit. Moldovagaz nu este companie de stat, ci agent economic comercial, care trebuie să facă față problemelor.

În data de 26 noiembrie, Guvernul a votat proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice a Termoelectrica și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008 a Termoelectrica, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

În data de 30 octombrie Moldovagaz a semnat Gazprom pentru o perioadă de cinci ani contractul de livrare a gazelor. Un detaliu important al acordului este achitarea gazului până în data de 22 a fiecărei luni.

#Spînu #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.