Inflaţia întrece orice aşteptări, atât prin forţă, cât şi prin durată. Analişti şi jurnalişti se întreabă dacă nu cumva ar fi cazul ca lumea să înceapă să se îngrijoreze sau cel puţin politicienii, în timp ce marile bănci centrale par cel mult neliniştite. Unii fac paralele cu anii ’70, deceniul inflaţiei în America, când preşedinţii şi banca centrală au luat măsuri disperate, unele cu încălcarea principiilor capitalismului şi pieţei libere, dar cei mai mulţi asigură că o astfel de comparaţie este exagerată. Oare?

Istoria arată că inflaţia prelungită nu trebuie subestimată, mai ales dacă eşti politician. În SUA a lovit preşedinţi şi a influenţat astfel istoria lumii. În prezent, preţurile cresc cu o viteză nemaivăzută în ultimii 30 de ani. Despre cum inflaţia a schimbat preşedinţii Americii scrie National Public Radio (NPR), echivalentul american al unei radiodifuziuni naţionale. În octombrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în SUA preţurile au crescut cu peste 6%, iar cele mai mari scumpiri au fost la alimente şi energie, dar în special la energie. Preţurile benzinei îşi proclamă ascensiunea sus pe panouri, la colţ de stradă, în intersecţii, peste tot, scrie Ziarul Financiar.

Economiştii spun (şi chiar sunt de acord între ei în privinţa acestui lucru) că inflaţia actuală poate fi atribuită pandemiei şi consecinţelor acesteia: lanţuri de aprovizionare blocate, muncitori reticenţi să se întoarcă la lucru, penurii şi livrări de energie întrerupte. De asemenea, ştim că guvernul a concentrat miliarde de dolari în puterea de cumpărare a consumatorilor din primăvara anului 2020 încoace. Creşterile de preţuri ar putea fi considerate aproape inevitabile. Dar una dintre lecţiile epocilor inflaţioniste trecute este că alegătorii sunt mai puţin interesaţi de responsabilitate şi cauze decât de forţarea unei schimbări. Cu alte cuvinte, cine este în funcţie acum să nu-şi facă aşternutul prea moale. Sondajele de opinie publice au constatat o nervozitate larg răspândită: Morning Consult, de exemplu, a raportat recent că 87% dintre americani sunt „îngrijoraţi de creşterea preţurilor”. Pe măsură ce astfel de numere cresc, procentele de aprobare pentru preşedintele Biden şi partidul său democrat scad, în mod previzibil, mai ales acolo unde au scăzut deja din cauza valurilor de COVID, a controverselor privind vaccinurile şi retragerii urâte din Afganistan.