Tranzacția săptămânii. Gigantul Gazprom a dobândit controlul celui mai mare site de social media din Rusia

Cea mai mare reţea de socializare din Rusia, VKontakte, a intrat sub controlul statului după ce o serie de companii legate de monopolul de stat Gazprom au achiziţionat în mai multe tranzacţii pachetul majoritar de acţiuni, scrie Financial Times.

Boris Dobrodeev, directorul executiv al companiei-mamă a VKontakte, VK, a declarat vineri că demisionează, la o zi după ce USM Group, al miliardarului rus Alisher Usmanov, a declarat că şi-a vândut participaţia în VK către Sogaz, o companie de asigurări afiliată Gazprom, în timp ce Gazprom Media a declarat că a achiziţionat, de asemenea, o participaţie.

Cele două companii vor împărţi controlul asupra VK, care a fost cunoscută până de curând sub numele de Mail.ru, precum şi asupra altor mărci populare din reţeaua sa, cum ar fi platforma de socializare Odnoklassniki. VKontakte, care oferă mesagerie şi ştiri, are aproximativ 100 de milioane de utilizatori activi, ceea ce o face cea mai mare reţea de socializare din Europa, potrivit Similarweb.

Sogaz este considerată braţul de asigurări al Gazprom şi îl are printre acţionari pe Iuri Kovalciuk, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

Mass-media ruseşti RBC şi The Bell au citat surse care au declarat că succesorul lui Dobrodeev la conducerea VK ar fi Vladimir Kiriyenko, care este şeful grupului de telecomunicaţii de stat rus Rostelecom şi fiul adjunctului şefului de cabinet al lui Putin.

Alexei Miller, directorul general al Gazprom, care este şi preşedintele Sogaz, a descris VK ca fiind o „investiţie promiţătoare”, a relatat agenţia de presă Interfax.

Tranzacţia este realizată în condiţiile pieţei”, a adăugat el. „Aş dori să remarc faptul că, în urma tranzacţiei … . nu a fost creată o singură entitate juridică de control”.

În ultimii ani, Moscova a utilizat o serie de instrumente diferite pentru a exercita controlul asupra internetului rusesc, de la utilizarea forţelor de ordine pentru a aborda disidenţa online până la încercarea de a încetini unele site-uri web sau de a interzice în mod direct anumite VPN-uri şi aplicaţii.

Fondatorul VKontakte, Pavel Durov, a părăsit Rusia în 2014, după ce a afirmat că a fost presat să îşi vândă acţiunile deţinute la compania de social media de către oligarhi favorabili Kremlinului. Durov şi-a mutat apoi atenţia asupra dezvoltării aplicaţiei de mesagerie Telegram, pe care organismul de supraveghere a comunicaţiilor din Rusia a încercat, dar nu a reuşit să o interzică, în 2018.

#socializare #retea #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.