Tranzacția săptămânii. Gigantul Gazprom a dobândit controlul celui mai mare site de social media din Rusia

Cea mai mare reţea de socializare din Rusia, VKontakte, a intrat sub controlul statului după ce o serie de companii legate de monopolul de stat Gazprom au achiziţionat în mai multe tranzacţii pachetul majoritar de acţiuni, scrie Financial Times.

Boris Dobrodeev, directorul executiv al companiei-mamă a VKontakte, VK, a declarat vineri că demisionează, la o zi după ce USM Group, al miliardarului rus Alisher Usmanov, a declarat că şi-a vândut participaţia în VK către Sogaz, o companie de asigurări afiliată Gazprom, în timp ce Gazprom Media a declarat că a achiziţionat, de asemenea, o participaţie.

Cele două companii vor împărţi controlul asupra VK, care a fost cunoscută până de curând sub numele de Mail.ru, precum şi asupra altor mărci populare din reţeaua sa, cum ar fi platforma de socializare Odnoklassniki. VKontakte, care oferă mesagerie şi ştiri, are aproximativ 100 de milioane de utilizatori activi, ceea ce o face cea mai mare reţea de socializare din Europa, potrivit Similarweb.

Sogaz este considerată braţul de asigurări al Gazprom şi îl are printre acţionari pe Iuri Kovalciuk, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

Mass-media ruseşti RBC şi The Bell au citat surse care au declarat că succesorul lui Dobrodeev la conducerea VK ar fi Vladimir Kiriyenko, care este şeful grupului de telecomunicaţii de stat rus Rostelecom şi fiul adjunctului şefului de cabinet al lui Putin.

Alexei Miller, directorul general al Gazprom, care este şi preşedintele Sogaz, a descris VK ca fiind o „investiţie promiţătoare”, a relatat agenţia de presă Interfax.

Tranzacţia este realizată în condiţiile pieţei”, a adăugat el. „Aş dori să remarc faptul că, în urma tranzacţiei … . nu a fost creată o singură entitate juridică de control”.

În ultimii ani, Moscova a utilizat o serie de instrumente diferite pentru a exercita controlul asupra internetului rusesc, de la utilizarea forţelor de ordine pentru a aborda disidenţa online până la încercarea de a încetini unele site-uri web sau de a interzice în mod direct anumite VPN-uri şi aplicaţii.

Fondatorul VKontakte, Pavel Durov, a părăsit Rusia în 2014, după ce a afirmat că a fost presat să îşi vândă acţiunile deţinute la compania de social media de către oligarhi favorabili Kremlinului. Durov şi-a mutat apoi atenţia asupra dezvoltării aplicaţiei de mesagerie Telegram, pe care organismul de supraveghere a comunicaţiilor din Rusia a încercat, dar nu a reuşit să o interzică, în 2018.

#socializare #retea #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.