Prima țară din lume care ar putea avea doar 4 zile lucrătoare în săptămână. Va fi lansat un proiect pilot

Spania ar putea deveni una dintre primele țări din lume care săptămâna de lucru va avea 4 zile, după ce guvernul a fost de acord să lanseze un proiect pilot pentru companiile interesate de această idee.

„Cu săptămâna de lucru de patru zile (32 de ore), ne lansăm în dezbaterea reală a vremurilor noastre”, a declarat Iñigo Errejón de la Más País pe Twitter. „Este o idee al cărei timp a sosit”.

Ideea câștigă teren și la nivel mondial. Șusținătorii ideii consideră că acestă procedură va crește productivitatea, va îmbunătăți sănătatea mintală a lucrătorilor și va lupta împotriva schimbărilor climatice, propunerea a căpătat o nouă semnificație pe măsură ce pandemia accentuează problemele legate de bunăstare, epuizare și echilibrul dintre viața personală și cea profesională.

Partidele de stânga din Spania, țară în care o greva de 44 de zile la Barcelona în anul 1919, a transformat țara în una din primele din Europa de Vest care a adoptat ziua de lucru de opt ore, au profitat de această idee. „În Spania, un lucrător muncește mai mult decât indică media orelor de lucru la nivel european, productivitatea din țară însă lasă de dorit”, a spus Errejón. „Consider că faptul de a lucra mai mult, nu este echivalent cu a lucra mai bine”.

Detaliile exacte ale proiectului pilot vor fi stabilite împreună cu guvernul, însă, partidul a propus deja un proiect de trei ani, în valoare de 50 de milioane de euro, care ar permite companiilor să testeze orarul redus cu un risc minim. Costurile incursiunii unei companii în săptămâna de lucru de patru zile, de exemplu, ar putea fi acoperite 100% în primul an, 50% în al doilea an și 33% în al treilea an.

„Cu aceste cifre, considerăm că ar putea participa aproximativ 200 de companii, cu un total de 3.000 la 6.000 de lucrători”, a spus Héctor Tejero de la Más País. „Vrem să vedem o reducere reală a orelor de muncă, fără pierderi de salariu sau a locurilor de muncă”.

Proiectul pilot ar putea începe în această toamnă, deschizând prima inițiativă națională de reducere a orelor de lucru din Europa, de când Franța a început să plafoneze săptămâna de lucru la 35 de ore în 1998.

„Spania va fi prima țară care va întreprinde un proces de o asemenea amploare”, a spus Tejero. „Un astfel de proiect pilot nu a fost întreprins nicăieri în lume”.

Partidul a sugerat că pilotul trebuie să fie monitorizat de un grup de experți, inclusiv reprezentanți ai guvernului, sindicatelor muncitorilor și lobby-urilor de afaceri, care vor ajuta, nu numai la buna funcționare a proiectului, ci și la analiza eficienței acestuia.

Ceea ce speră să vadă Más País este un ecou al experienței Delsol Software, firma din sudul Spaniei care anul trecut a devenit prima din țară care a implementat o săptămână de lucru de patru zile. „Au văzut o reducere a absenteismului, productivitatea a crescut și lucrătorii spun că sunt mai fericiți”, a spus Tejero.

În unele zone ideea nu este acceptată, iar unul dintre liderii din principalele asociații de afaceri din țară a descris ideea ca fiind o „nebunie”.

„Ieșirea din criza cu care se confruntă țara necesită mai multă muncă, nu mai puțină”, a declarat Ricardo Mur de la CEOE.

Pe măsură ce Spania a anunțat că pilotul este deja în curs de dezvoltare, progresele sale sunt urmărite îndeaproape de Marea Britanie și de întreaga lume.

„Săptămâna de patru zile ar fi bună pentru economie, bună pentru lucrători și bună pentru mediu. De ce n-am face-o și pe asta?”, a spus Joe Ryle, un fost consilier al deputatului John McDonnell și un fost ofițer de presă al Partidului Laburist din Regatul Unit.

#ore de munca #reducere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.