Secretariatul Comunității Energetice va deschide un sediu la Chișinău. Andrei Spînu a discutat cu Artur Lorkowski

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu anunță că Secretariatul Comunității Energetice își va deschide în curând un sediu la Chișinău. Despre acest subiect a discutat într-o ședință cu noul director al Comunității Energetice, Artur Lorkowski.

„Mulțumesc pentru suportul acordat pe parcursul timpului și pentru angajamentele de viitor de a crea o piața energetică transparentă și corectă în Moldova”, a scris Andrei Spînu pe Facebook.

Secretariatul Comunității Energetice este o asociație între statele Uniunii Europene și cele din Europa de Sud-Est, care are ca scop crearea unei piețe a electricității și gazului între UE și alte țări. A fost înființată prin semnarea tratatului de la Atena pe data de 25 octombrie 2005, și și-a început activitatea la data de 1 iulie 2006. Bazele au fost puse prin semnarea memorandumului de la Atena, în anul 2002.

Pe lângă statele membre UE, din Comunitatea Energetică Europeană mai fac parte țările din Balcani — Albania, Bosnia, Croația, Macedonia, Muntenegru și Serbia, precum și Misiunea de Administrație Interimară a ONU în Kosovo.

La data de 18 decembrie 2009 a fost aprobată intrarea Ucrainei și a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană, urmând a fi efectivă în momentul în care cele două țări își vor modifica legislațiile în domeniul gazelor naturale, în așa fel încât să fie conforme cu normele europene.

#secretariatul comunitatii energetice #sediu #piata transparenta energetica #andrei spinu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.