Marcel Spatari despre instituirea Inspectoratului Social: vor avea dreptul de a sancționa administrativ

08 Dec. 2021, 09:38
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Dec. 2021, 09:38 // Actual //  MD Bani

Ministrul Muncii și Protecției Sociale explică necesitatea creării Inspectoratului Social de Stat prin faptul că entitatea respectivă obține prerogativa de a aplica amenzi. Marcel Spatari spune că sancțiunile vor fi aplicate atât beneficiarilor de ajutoare sociale, care admit fals în declarații, cât și funcționarilor care încalcă deliberat regulile de acordare a ajutoarelor. Ministrul dă asigurări că noua instituție de control nu are menirea a colecta amenzi cu orice preț, ci de a face regulă în procesul de acordare a ajutoarelor sociale, notează IPN.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că după aprobarea proiectului în lectura a doua de către Parlament, Inspecția Socială se transformă în Inspectoratul Social de Stat. Noua entitate are prerogativa de a supraveghea corectitudinea acordării ajutoarelor sociale, de a întocmi procese-verbale și de a aplica sancțiuni, în cazul în care sunt depistate nereguli la repartizarea banilor statului.

„În sistemul de ajutoare sociale, în ultimii ani, s-au constatat mai multe nereguli. Noi avem o instituție, Inspecția Socială, care face controale în domeniul asistenței sociale, însă această instituție poate doar veni cu un raport în urma acestor controale, nu are atribuția de a constata contravenții administrative și de aplica sancțiuni. De aceea, ca să ne asigurăm că banii pe care îi acordăm beneficiarilor de alocații ajung unde trebuie, avem nevoie de un control mai riguros. Asta nu înseamnă că Inspectoratul Social de Stat, de mâine, va împarte amenzi în stânga și în dreapta, asta înseamnă că pot exista și sancțiuni sub formă de avertisment, dar care să fie luate în serios” a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Loc de Dialog” de la Radio Moldova.

Ministrul spune că noua entitate de control va aplica doar sancțiuni administrative, care vor începe de la avertisment până la amendă. Marcel Spatari dă asigurări că Inspectoratul Social de Stat nu va fi un organ represiv menit să colecteze bani la bugetul de stat prin aplicarea nejustificată a amenzilor.

„Acum, dacă Inspecția Socială descoperă nereguli foarte evidente, care prejudiciază bugetul de stat, dosarul este trimis la procuratură și se inițiază un proces de judecată care poate dura foarte mult. Din acest motiv, de multe ori, inspectorii nici nu trimit dosarele la procuratură, fiindcă poate dura foarte mult. Acum au fost doar extinse atribuțiile, angajații Inspectoratului Social vor avea dreptul de a sancționa administrativ. Vor fi sancționați inclusiv beneficiarii care în mod evident au comis fals în declarații, dar nu este o instituție gândită pentru a colecta amenzi”, a mai spus Marcel Spatari.

Potrivit datelor oficiale, în anul 2020, rata de depistare a cererilor cu încălcări, privind acordarea ajutorului social, a fost de peste 95%, iar ponderea cererilor cu încălcări generatoare de plăți necuvenite a constituit 60,2%.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.