Banca Centrală Europeană va schimba design-ul bancnotelor EURO pentru prima dată în 20 de ani. Cum vor alege temele

Banca Centrală Europeană (BCE) va selecta un nou design pentru bancnotele euro până în 2024. Moneda zonei euro a fost introdusă pentru prima dată în 1999, iar monedele și bancnotele au fost lansate în 2002.

„După 20 de ani, este timpul să revizuim aspectul bancnotelor noastre pentru a le face mai ușor de înțeles de către europenii de toate vârstele și din toate mediile”, a declarat președintele BCE, Christine Lagarde, într-un comunicat. „Acestea reprezintă un simbol tangibil și vizibil al faptului că suntem uniți în Europa, în special în perioade de criză, iar cererea pentru ele este încă foarte mare”, adaugă acesta.

În prezent, bancnotele EURO se bazează pe tema „epocii și stilurilor”, reprezentată de ferestre, uși și poduri, a precizat BCE, citat de euronews.com.

Banca cu sediul la Frankfurt va crea grupuri de discuții pentru a colecta opinii de la persoane din întreaga zonă euro cu privire la posibile teme pentru viitoarele bancnote.

Un grup consultativ format din câte un expert din fiecare țară din zona euro va prezenta apoi o listă scurtă de noi teme. Experții provin din domenii precum istoria, științele naturale și sociale, artele vizuale și tehnologia.

Consiliul guvernatorilor BCE va lua o decizie finală înainte ca noile bancnote să fie emise până în 2024.

„Dorim să dezvoltăm bancnote euro cu care cetățenii europeni să se identifice și pe care să fie mândri să le folosească drept monedă”, a declarat Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, într-un comunicat.

„Procesul de reproiectare a bancnotelor euro se va desfășura în paralel cu investigația noastră privind un euro digital. Ambele proiecte au ca scop îndeplinirea mandatului nostru de a oferi europenilor bani siguri și securizați”.

O purtătoare de cuvânt a declarat pentru Euronews că aceasta este prima reproiectare completă a bancnotelor euro din ultimele două decenii.

„De la lansarea bancnotelor euro, aceasta este prima dată când lansăm procesul de reproiectare a temelor și a designului bancnotelor euro”, a spus ea. „Anterior, cu seria 2 Europa, am reîmprospătat doar designul pentru a acomoda o serie de elemente de siguranță noi și îmbunătățite, care vor facilita, de asemenea, diferențierea între cele două serii existente”.

#bancnote #Christine Lagarde #euro #design

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.