Fostul rege al Spaniei, acuzat de hărțuirea amantei! Cum arată femeia de afaceri care l-a dat în judecată pe rege

Fostul rege al Spaniei Juan Carlos I a invocat, în justiţia britanică, dreptul la imunitate pe care i-l conferă statutul de membru al familiei regale, în contextul în care Corinna zu Sayn-Wittgenstein-Sayn, o fostă parteneră, l-a dat în judecată cu privire la hărţuire, relatează AFP, citat de ziare.com.

Corinna zu Sayn-Wittgenstein-Sayn, o femeie de afaceri daneză, vrea să-l dea în judecată la Înalta Curte din Londra, cu scopul de a obţine despăgubiri, cu privire la presupuse fapte de hărţuire.

Juan Carlos I, care a abdicat în iunie 2014 în favoarea fiului său Felipe al VI-lea, a anunţat în cursul unei prime audieri, luni, că are ”dreptul la imunitate în tribunalele englezeşti, în calitatea sa de membru superior al familiei regale spaniole”.

Potrivit unor documente prezentate de către avocaţi, Corinna zu Sayn-Wittgenstein-Sayn a întreţinut o ”relaţie romantică intimă” cu fostul monarh, în perioada 2004-2009.

După ce s-au despărţit, ei ar fi rămas prieteni o vreme, după care Juan Carlos a încercat să reia această relaţie.

Atunci când această femeie de afaceri daneză şi-a ”exprimat în mod clar refuzul”, fostul rege, în prezent în vârstă de 83 de ani, a adoptat un ”comportament care ţine de hărţuire”, afirmă ea, acuzându-l de faptul că a ”organizat” o serie de fapte răuvoitoare, care i-au cauzat ”suferinţă şi anxietate”.

Un ”asociat” al lui Juan Carlos ar fi fost, astfel, ”ameninţător” cu ea şi cu copiii săi, în cursul unei întâlniri, la Londra, în 2012, programată potrivit lui Corinna zu Sayn-Wittgenstein-Sayn, ”să corespundă unor spargeri în apartamentele sale de la Monaco şi Villars, în Elveţia”.

În aceste spargeri ale domiciliilor sale, o carte despre moartea prinţesei Diana a fost lăsată în mod ostentativ pe o masă.

În seara în care Corinna zu Sayn-Wittgenstein-Sayn a descoperit-o, ea declară că a primit un telefon de la un necunoscut care i-a spus în spaniolă că ”există multe tuneluri între Monaco şi Nisa”, în sud-estul Franţei.

Avocaţii săi au prezentat Curţii în mod detaliat numeroase activităţi răuvoitoare – pătrunderi pe prorietatea sa din Anglia, incendii în dispozitive de siguranţă, spargerea ferestrei unui dormitor în toiul nopţii -, despre care afrmă că au fost ordonate de către Juan Carlos.

Fostul monarh ”respinge acuzaţiile formulate împotriva sa”, a declarat avocatul său Daniel Bethlehem, care subliniază că, în virtutea legii spaniole privind imunitatea de stat din 1978, Juan Carlos nu poate fi judecat de un tribunal englezesc, ci numai de Curtea Supremă spaniolă.

Avocatul lui Corinna zu Sayn-Wittgenstein-Sayn apreciază că fostul suveran nu mai dispune de acest drept, după ce a abdicat.

O audiere preliminară în vederea examinării acestei eventuale imunităţi urmează să se încheie marţi.

Judecătorul urmează să ia o decizie la o dată ulterioară.

#rege #business #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.