Fermieri trași pe sfoară de un milionar din agricultură? Fiscul investighează o schemă de faliment de zeci de milioane

28 Nov. 2025, 13:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Nov. 2025, 13:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) confirmă că a înregistrat o sesizare depusă de mai mulți fermieri privind o presupusă schemă de insolvență frauduloasă care ar implica unul dintre cele mai mari grupuri agricole din Republica Moldova – Wetrade, controlat de milionarul Alexandr Tatarciuc. Într-o scrisoare expediată deputatei Victoria Belous, SFS anunță că sesizarea privind „insolvabilitatea intenționată sau fictivă” a fost inclusă în registrul de evidență a informațiilor privind infracțiunile și incidentele fiscale și va fi verificată conform procedurilor legale.

Investigația vizează falimentul declarat în august 2025 de compania Agrounire SRL, parte a grupului Wetrade prin Agrika SRL. Potrivit datelor examinate de fermieri și avocați, insolvența ar ascunde un mecanism intern complex prin care datoriile reale ar fi fost înlocuite cu datorii fictive între companiile din același grup, pentru a împinge pierderile către furnizori, transportatori și parteneri de bună-credință.

Agrounire s-a declarat insolvabilă la 26 august 2025, raportând doar 11.488 de lei în conturi, dar datorii totale de 69,6 milioane lei. Controversat este faptul că aproape toate aceste datorii au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, cu puțin timp înaintea cererii de faliment, iar cea mai mare parte provine de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL.

Centrul schemei ar fi o creanță declarată de 1,138 milioane euro (circa 22 milioane lei), pe care Agrika o revendică în baza unui contract de cesiune semnat cu compania belgiană SES Vanderhave. Totuși, documentele din dosar contrazic această versiune: Agrounire continua, la 28 august, să indice SES Vanderhave ca creditor, deși cesiunea ar fi trebuit să îi excludă complet din relația juridică. În plus, facturile invocate de grup nu sunt însoțite de nicio dovadă vamală – nu există declarații IM4, CMR-uri, avize de expediție sau dovezi reale de import.

Astfel, datoria de peste 22 milioane lei capătă caracterul unei datorii scriptice, fără existență economică verificabilă. Alte documente, inclusiv un „act de verificare a decontărilor” din 8 octombrie, nu sunt semnate de părți și doar reproduc valorile din facturile comerciale.

În paralel, în tabelul creditorilor din 28 octombrie, masa pasivă înscrisă este de aproximativ 40 milioane lei, din care peste jumătate reprezintă pretinsa creanță a Agrika, companie din același grup corporativ. Creditorii reali – companii de inputuri agricole, transportatori, furnizori de motorină și servicii – riscă să piardă peste 18 milioane lei.

Fiscul a anunțat că va întreprinde măsuri în temeiul Codului fiscal și al Codului de procedură penală pentru verificarea faptelor ce pot constitui infracțiuni de insolvabilitate intenționată, fals în acte și fabricare de datorii. Acțiunile vor include examinarea completă și obiectivă a circumstanțelor.

Holdingul Wetrade este controlat de Alexandr Tatarciuc (41,8%), fiul acestuia (8,1%), Mihail Vainer (45%) și Vladimir Chirilov (5%). În 2024, grupul a raportat un profit de 9,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane lei, profitul fiind cu 54% mai mic decât în anul precedent.

Fermierii afirmă că au ajuns victimele unei „inginerii financiare” prin care un grup cu resurse vaste și structură corporativă complexă își protejează activele proprii, împingând pierderile către parteneri economici vulnerabili și folosind procedura de insolvență ca pe un scut juridic.

Deocamdată, Wetrade nu a comentat acuzațiile care i se aduc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.