Moldovenii fug în străinătate fiindcă țara lor produce sărăcie. Fiecare al cincilea locuitor are 60 de ani

În prezent, populația Republicii Moldova numără 2,6 mil. de locuitori. Fiecare al cincilea locuitor are 60 de ani, iar din țară vor să plece 150 mii de oameni, la anul, arată datele studiul UFPA „Raportul Studiului Generații și Gen”.

Datele BNS indică o scădere dramatică a populaţiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Populaţia Republicii Moldova a scăzut cu aproape 1,5 milioane de oameni începând din 1991 şi până în prezent.

În 1991, populaţia Republicii Moldova era de 4.364.000 de oameni, inclusiv cei din Transnistria, al căror număr era estimat la 731.000. În consecinţă, timp de 30 de ani, numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi în străinătate este de aproape 1,5 milioane, dintre care puţin peste 1 milion (1,036 mai exact) din teritoriul dintre Prut şi Nistru şi circa 425.000 din Transnistria. De altfel, de la 731.000 la 306.000, regiunea separatistă Transnistria a înregistrat cea mai şocantă scădere a populaţiei în ultimii 30 de ani. „Nu cred că am mai găsi o altă ţară din Europa sau vreo altă regiune unde să se observe o asemenea scădere a populaţiei, aşa cum se întâmplă pe malul stâng al Nistrului”, afirmă economistul de la Chişinău”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Scăderea populaţiei este cauzată de mai mulţi factori, de la scăderea natalităţii până la emigrare. Având în vedere tulburările politice, sărăcia extremă şi corupţia, nu este de mirare că cetăţenii moldoveni rămaşi încă acasă caută la rândul lor o cale de scăpare. Estimările arată că unul din trei cetăţeni moldoveni îşi doreşte să-şi găsească un loc şi un rost într-o altă ţară.

Scăderea dramatică a populaţiei nu provoacă doar o criză a forţei de muncă, mai ales în sectoare cheie precum cel al sănătății, dar amenință însăși existența acestui stat.

#molodveni #migrație #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.