Lovitură dură pentru casele de schimb valutar. BNM a împărțit sancțiuni în stânga și în dreapta

Banca Națională a Moldovei desfășoară procesul de supraveghere a unităților de schimb valutar din Republica Moldova. Banca centrală urmărește respectarea legislației valutare ce ține de activitatea unităților de schimb valutar, precum și respectarea prevederilor legale cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, aferente domeniului.

Astfel, BNM a efectuat 23 de controale și a aplicat opt avertismente și șase amenzi.

Potrivit BNM, în prezent în Republica Moldova activează 1.139 de case de schimb valutar, cu 21 mai puţine decât erau la începutul anului. Dintre acestea, 754 sunt proprietate a băncilor, iar 385 operează în baza licențelor eliberate de BNM.

Operațiunile sunt raportate Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Rulajul anual al tuturor unităților de schimb valutar este estimat la circa patru miliarde de dolari, iar 80% din schimburile valutare revin băncilor.

Anterior, o investigație RISE Moldova a arătat cum în perioada decembrie 2014-februarie 2015, în urma atacului speculativ asupra leului, inclusiv al unor bănci, s-au obținut profituri de zeci de milioane de lei, care au fost scoase în offshore.

Economiștii susțin că proprietarii caselor de schimb nu mai încasează profiturile de altă data, când diferenţa dintre cursul de vânzare şi cumpărare era de un leu şi mai mult. Astfel, potrivit lui, acum nu mai există lupte pentru un loc pe piaţă.

#amenzi #curs #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.