Vapoare fantomă arată că sfârşitul crizei din lanţurile de aprovizionare este doar o fantasmă

În porturile din Los Angeles şi California, navele dispar de la cozile pentru acostare, ascunzându-se, în China navele dispar de pe radare din cauza unei noi legi privitoare la protecţia datelor personale, iar porturile europene se confruntă cu „dispariţia“ navelor care se programaseră pentru escală, toate acestea arătând clar că vârful crizei lanţurilor de aprovizionare la nivel mondial este departe de a se fi sfârşit.

O coadă de peste 80 de nave aşteptând să acosteze în porturile din Los Angeles şi California a părut să se reducă la jumătate la sfârşitul lunii noiembrie, dar de fapt navele care dispăreau din coadă pur şi simplu se ascundeau, blocajul implicând de fapt 96 de nave. În China, navele nu mai trimit semnale pentru a fi monitorizate în urma adoptării unei noi legi privitoare la protecţia datelor personale. Iar porturile europene se confruntă cu o anulare a programărilor pentru escale. Cele mai afectate sunt porturile din nordul Europei, Rotterdam, Anvers şi Hamburg, scrie Ziarul Financiar.

Într-o temă recurentă la nivel mondial, progresele legate de repararea blocajelor de la nivelul lanţurilor de aprovizionare se dovedesc a fi un miraj, scrie Bloomberg. Experţii încearcă să distingă între razele de progres real şi „zorii“ falşi. Chiar dacă optimiştii se dovedesc a avea dreptate în detectarea unui apropiat vârf al crizei, fragilul sistem global mai are în faţă luni întregi de durere şi riscă în continuare să se prăbuşească din nou de pe urma vreunui şoc neprevăzut.

Nu aş vorbi despre un sfârşit al crizei“, arată Jennifer Bisceglie, CEO al Arlington, o firmă de management al riscurilor legate de lanţurile de aprovizionare. Aceasta întrevede o perioadă de tranziţie de 18-24 de luni.

Printre semnele de revenire incipientă se numără un raport al Oxford Economics ce indică o temperare a presiunilor la nivelul lanţurilor americane de aprovizionare în noiembrie. Însă apariţia noii tulpini de coronavirus riscă să încetinească ritmul soluţionării problemelor şi ar putea anula progrelese de până acum, se arată în raport.

Indicatorul american lunar LMI nu indică nici el o revenire la normalitate. Zac Rogers, care ajută la calcularea acestuia, arată că în centrul problemelor se află criza de semiconductoare.

Constrângerile de la nivelul capacităţii continuă să menţină preţurile transportului oceanic ridicate, de asemenea. Presiunea de pe piaţa transportului aerian de mărfuri rămâne şi ea ridicată, iar analiştii nu se aşteaptă ca aceasta să se diminueze pe termen scurt.

În zona euro, un indicator Bloomberg Economics arată o îmbunătăţire a condiţiilor de la nivelul aprovizionării, însă dacă direcţia se va menţine depinde de capacitatea de a controla evoluţia pandemiei.

#vapoare #containere #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.