Preţurile gazelor europene cresc în urma îngrijorărilor germane cu privire la conducta Nord Stream 2

Contractele futures pe gaze europene au crescut luni cu 11%, după ce, potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, conducta Nord Stream 2 nu poate fi permisă în forma sa actuală, deoarece nu respectă legislaţia UE, scrie Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Baerbock a declarat la ZDF TV că cele trei partide care alcătuiesc noul guvern german – social-democraţii, verzii şi liber-democraţii – au convenit că toate proiectele energetice, inclusiv Nord Stream 2, trebuie să fie în conformitate cu legislaţia energetică a UE.

„Aşa cum stau lucrurile în acest moment, această conductă nu poate fi aprobată pentru că nu îndeplineşte cerinţele legislaţiei europene în domeniul energiei”, a declarat ministrul german de externe.

Situaţia de la graniţa cu Ucraina, unde Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldaţi, a fost „de asemenea un factor”, a spus Baerbock. „Ultimul guvern a discutat cu americanii că, dacă există creşteri de tensiune ulterioare, aceasta conductă nu poate fi aprobată”.

Conducta a fost în fruntea listei atunci când oficialii americani au luat în considerare potenţialele sancţiuni pe care ţările occidentale le-ar putea aplica împotriva Rusiei.

Comentariile lui Baerbock sugerează că poziţia Germaniei cu privire la Nord Stream 2 s-ar putea întări acum că Verzii, care s-au opus de multă vreme proiectului, sunt la conducerea ministerului de externe. Cu toate acestea, social-democraţii, partidul cancelarului Olaf Scholz, au susţinut în mod tradiţional conducta.

Nord Stream 2, care este complet instalată, dar nu i s-a permis încă să înceapă operaţiunile, va dubla capacitatea rutelor submarine din Rusia către Europa. Criticii americani şi europeni ai proiectului spun că va creşte dependenţa UE de exporturile ruseşti de energie şi va permite Kremlinlului să facă presiuni asupra Ucrainei, căreia i se vor refuza taxe profitabile de tranzit de gaze dacă conducta va deveni operaţională.

Contractele futures pe gaze naturale europene au crescut la cele mai ridicate niveluri de la începutul lunii octombrie. Valoarea de referinţă europeană pentru livrarea de gaze în ianuarie a crescut luni cu până la 11%, până la un maxim de 117,25 euro pe megawat-oră, în creştere de la 105,35 euro înregistrat vineri şi puţin sub nivelul record de 117,50 EUR/MWh în octombrie.

Perioadele de vreme rece şi fluxurile stabile, dar slabe din Rusia către Europa de Vest au dus la o reducere accelerată a stocurilor de gaze. În toată Europa, instalaţiile de stocare a gazelor sunt acum pline cu doar 62,8%, cu peste 10% sub normele sezoniere. Dacă reducerile continuă la ritmurile actuale, nivelurile de stocare vor deveni extrem de scăzute până în martie/aprilie 2022. Analiştii spun că nu există o amânare evidentă pentru piaţa de gaz din Europa în afara unei ierni blânde.

Conducta Nord Stream 2 poate intra în funcţiune numai după ce va fi aprobată de autorităţile de reglementare din Germania, Bundesnetzagentur sau Agenţia Federală de Reţea şi Comisia Europeană.

Bundesnetzagentur a spus că va aproba conducta doar dacă operatorul este „organizat conform legii germane”. Nord Stream 2 va încerca să respecte cerinţa prin înfiinţarea unei filiale cu sediul în Germania care va deţine şi va opera partea din conductă care traversează teritoriul german.

#nordstream #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și al tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. Decizia a fost aprobată în ședința Cabinetului de miniștri din 4 martie, la inițiativa Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC).

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că autoritățile monitorizează cu atenție evoluțiile din regiune încă de la începutul escaladării conflictului din Golful Persic și au activat imediat mecanismele de răspuns la criză.

„Începând de sâmbătă dimineața am urmărit cu atenție ce se întâmplă în Golful Persic, acele operațiuni militare lansate de Statele Unite și Israel. Am înțeles că este un război despre care nu știm cât va dura”, a spus premierul în cadrul ședinței Guvernului.

Potrivit lui Munteanu, primele măsuri au vizat securitatea statului și protecția cetățenilor moldoveni aflați peste hotare, iar ulterior autoritățile au analizat impactul asupra securității energetice și asupra rutelor de aprovizionare.

„E o criză globală care afectează toată lumea și ne afectează și pe noi. Am activat protocoalele noastre de securitate și Centrul Național de Management al Crizelor, creat în decembrie, și am lucrat cu toate ministerele și agențiile vizate asupra unui plan”, a precizat premierul.

Șeful Executivului a menționat că prețul petrolului Brent a crescut brusc în ultimele zile, depășind pragul de 80 de dolari pe baril, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 20%.

Prin instituirea stării de alertă, autoritățile vor putea adopta mai rapid măsuri pentru asigurarea Republicii Moldova cu carburanți și energie electrică, dar și pentru consolidarea rutelor de aprovizionare.

În același timp, premierul a dat asigurări că instituțiile statului sunt pregătite să gestioneze situația și a făcut apel la calm.

„Nu este prima criză prin care trecem și probabil nu va fi nici ultima. Trebuie să o abordăm cu profesionalism, seriozitate și luciditate. Nu trebuie să creăm panică, ci să reacționăm profesionist”, a declarat Munteanu.

Potrivit CNMC, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu au fost organizate mai multe ședințe operative cu reprezentanții a 13 instituții publice. Autoritățile au analizat riscurile în trei domenii principale: securitatea energetică și rutele de aprovizionare, impactul economic și evoluția prețurilor, precum și securitatea statului și siguranța cetățenilor.

Totodată, premierul a avertizat că autoritățile vor interveni pentru a preveni eventuale tentative de speculă pe piață în contextul crizei energetice.

#stare de alerta #Alexandru Munteanu #criza energetica