„Mulţi copii vor plânge de acest Crăciun“. Criza lanţurilor de aprovizionare loveşte puternic în industria jucăriilor

La începutul anului, exista speranţa că blocajele acumulate la nivelul lanţului mondial de aprovizionare în 2020 vor dispărea, însă acestea s-au înrăutăţit de fapt, iar dovezile arată că sezonul festiv este ameninţat.

Joel Bines, managing director al firmei de consultanţă AlixPartners, a declarat recent că deşi nu se aşteaptă la rafturi goale peste tot, mulţi retaileri vor întâmpina dificultăţi în a-şi face stocuri pentru cele mai căutate produse, cum ar fi jucăriile.

„Cu siguranţă mulţi copii vor plânge în acest sezon“, a arătat acesta.

Jucăriile reprezintă deja una dintre categoriile cel mai puternic afectate de problemele de aprovizionare. Producătorii de jucării au raportat produse de milioane de dolari blocate în fabrici sau în containere pe nave, imposibil de livrat acolo unde este nevoie de ele din cauza penuriilor şi întârzierilor de la nivelul reţelei de aprovizionare, scrie Business Insider, citat de Ziarul Financiar.

CEO-ul unuia dintre cei mai mari producători de jucării, MGA International, declara recent că nu a mai asistat la o asemenea situaţie în cariera sa de 40 de ani. „Tot ce poate merge prost merge prost în acelaşi timp,“ potrivit lui Isaac Larian.

Acesta a avertizat de asemenea că cererea în creştere puternică şi presiunea pe lanţurile de aprovizionare vor face discounturile improbabile, urmând ca preţurile jucăriilor să crească semnificativ.

Industria mondială a jucăriilor, cu o valoare de 95 miliarde de dolari, este o victimă evidentă a presiunilor existente la nivelul lanţurilor de aprovizionare, iar companiile occidentale îşi regândesc dependenţa de China, care reprezintă 80% din exporturile de jucării la nivel mondial. Cu creşterea costurilor energiei şi materiilor prime, cât şi ale transportului maritim, ţara nu mai este o bază de producţie la fel de ieftină ca în trecut, scrie Financial Times.

Cel mai mare producător de jucării al lumii, Lego, a declarat că graţie diversificării bazei sale geografice de producţie a trecut peste perturbările provocate de lanţul de aprovizionare, înregistrând profit pe primul semestru al acestui an.

China reprezintă aproximativ 80% din exporturile mondiale de jucării, însă Alain Joly, fondator al Doudou et Compagnie, cel mai mare comerciant de urşi din pluş din Franţa, spune că problemele create de pandemie au furnizat un „motiv financiar“ de creştere a producţiei locale.

Mişcarea jucării „made in France“ ia amploare, potrivit lui Alain Ingberg, şef al Asociaţiei Creatorilor şi Producătorilor de Jucării din Franţa.

Frederique Tutt, analist al industriei jucăriilor în cadrul NPD Grup, o companie de cercetare de piaţă, arată că „povestea localizării şi o dorinţă de reindustrializare a sectorului“ prinde rădăcini şi şi în alte părţi din cauza crizei transportului maritim.

#craciun #livrare #cadouri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.