12 companii nu vor mai scote fum negru pe hogeac

Directiva europeană privind comercializarea carbonului (EU ETS) va fi transpusă parțial în legislația Republicii Moldova, cu sprijinul UE și PNUD. La prima etapă, vor fi introduse obligații de monitorizare, raportare și verificare independentă (MRV) a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) de la 12 întreprinderi care au în total o capacitate nominală instalată de generare de aproape 3,3 mii de MW. Printre acestea se numără întreprinderi din sectorul energetic, precum Termoelectrica și CET-Nord, dar și din sectorul industrial, cum ar fi Bucuria SA, Lafarge Ciment Moldova, Suedzucker Moldova, fabrica de cărămidă Macon, fabrica de porțelanuri Sigiliu Lux și fabricile de sticlă Glass Container Company și Glass Container Prim.

Proiectul EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, a acordat suport Ministerului Mediului pentru identificarea întreprinderilor care vor cădea sub incidența noilor reglementări, elaborate în baza Directivei ETS. De asemenea, a fost elaborat regulamentul privind MRV a emisiilor GES de la instalațiile staționare, precum și modificări la Legea privind protecția mediului înconjurător, aceasta fiind completată cu un capitol privind schimbările climatice. Modificările vor reglementa managementul emisiilor de gaze cu efect de seră și eliberarea certificatelor de emisii GES pentru operatorii economici. Totodată, a fost efectuată analiza impactului de reglementare privind introducerea sistemului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de GES la instalațiile staționare.

Documentele au fost prezentate pe 16 decembrie 2021 la un atelier consultativ cu participarea părților interesate din sectorul public și privat.

Directiva ETS este una foarte complexă și abordează schimbările climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic. Sistemul MRV la nivel de instalație este un prim pas în implementarea întregului sistem de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră” , a declarat Secretara de stat în cadrul Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

#fum #efect de seră #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Operatorul low-cost Wizz Air intenționează să transporte peste trei milioane de pasageri până la sfârșitul anului 2026, potrivit anunțului companiei.

Autoritățile estimează că aeroportul din Republica Moldova vor înregistra circa șapte milioane de pasageri în acest an, după 6,2 milioane în 2025. Comparația indică dimensiunea expansiunii Wizz Air, dar nu reprezintă automat o cotă de piață de 44%: capacitatea anunțată include toate locurile disponibile, inclusiv cele care ar putea rămâne nevândute.

În pofida performanței anunțate, liderul pieței aviatice din Republica Moldova rămâne compania FLYONE, care deține o cotă de piață de peste 32,9% din traficul de pasageri înregistrat pe Aeroportul Internațional Chișinău. Wizz Air ocupă poziția a doua, cu aproximativ 25%, restul pieței fiind împărțit între ceilalți operatori aerieni.

În 2025, Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat un trafic record de peste 6 milioane de pasageri, pe fondul extinderii numărului de rute și al creșterii cererii pentru călătoriile aeriene.