12 companii nu vor mai scote fum negru pe hogeac

Directiva europeană privind comercializarea carbonului (EU ETS) va fi transpusă parțial în legislația Republicii Moldova, cu sprijinul UE și PNUD. La prima etapă, vor fi introduse obligații de monitorizare, raportare și verificare independentă (MRV) a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) de la 12 întreprinderi care au în total o capacitate nominală instalată de generare de aproape 3,3 mii de MW. Printre acestea se numără întreprinderi din sectorul energetic, precum Termoelectrica și CET-Nord, dar și din sectorul industrial, cum ar fi Bucuria SA, Lafarge Ciment Moldova, Suedzucker Moldova, fabrica de cărămidă Macon, fabrica de porțelanuri Sigiliu Lux și fabricile de sticlă Glass Container Company și Glass Container Prim.

Proiectul EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, a acordat suport Ministerului Mediului pentru identificarea întreprinderilor care vor cădea sub incidența noilor reglementări, elaborate în baza Directivei ETS. De asemenea, a fost elaborat regulamentul privind MRV a emisiilor GES de la instalațiile staționare, precum și modificări la Legea privind protecția mediului înconjurător, aceasta fiind completată cu un capitol privind schimbările climatice. Modificările vor reglementa managementul emisiilor de gaze cu efect de seră și eliberarea certificatelor de emisii GES pentru operatorii economici. Totodată, a fost efectuată analiza impactului de reglementare privind introducerea sistemului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de GES la instalațiile staționare.

Documentele au fost prezentate pe 16 decembrie 2021 la un atelier consultativ cu participarea părților interesate din sectorul public și privat.

Directiva ETS este una foarte complexă și abordează schimbările climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic. Sistemul MRV la nivel de instalație este un prim pas în implementarea întregului sistem de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră” , a declarat Secretara de stat în cadrul Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

#fum #efect de seră #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.