Este iarnă, iar Erdogan le promite turcilor mai mulţi bani la salariu în timp ce nemulţumirea poporului creşte

20 Dec. 2021, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Dec. 2021, 09:51 // Actual //  bani.md

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat o majorare cu 50% a salariului minim la nivel naţional în încercarea de a-i proteja pe turci de creşterea dramatică a inflaţiei la numai câteva ore după ce banca centrală turcă a redus dobânzile pentru a patra lună consecutiv, scrie Financial Times.

Erdogan, al cărui partid de guvernământ asistă la o eroziune a susţinerii în sondaje pe fondul prăbuşirii lirei şi creşterii costurilor de trai, a catalogat majorarea drept una „istorică“ pentru muncitori, cu aproximativ 40% dintre aceştia câştigând salariul minim.

Dobânzile reale profund negative ale ţării pun presiune uriaşă pe lira turcească, ce s-a depreciat cu peste 50% în raport cu dolarul de la începutul anului. Prăbuşirea acesteia a provocat o creştere dramatică a inflaţiei într-o ţară puternic dependentă de importurile de energie şi materii prime.

Analiştii avertizează însă că majorarea salarială, deşi necesară pentru a-i proteja pe salariaţi de creşterea preţurilor alimentelor şi altor bunuri de bază, va fi în sine inflaţionistă.

Economiştii descriu determinarea lui Erdogan de sfidare a avertismentelor privind inflaţia ridicată drept un „experiment“ riscant şi fără precedent, care va duce probabil la scăparea de sub control a preţurilor, erodând şi mai mult nivelul de trai al unei populaţii care suferă deja de o sărăcie în creştere.

Mulţi turci nu-şi permit nici pâinea, iar multe brutării nu-şi permit să facă pâine, mulţi dintre turcii cei mai săraci stând la coadă pentru pâinea furnizată de stat, potrivit The New York Times, citat de Ziarul Financiar.

Oamenii suferă, se plânge un electrician care stă la o astfel de coadă. Acesta câştigă 2.900 de lire pe lună, iar chiria i-a crescut la 2.000 de lire. Soţia sa cumpără mai puţin din toate. „Ne descurcăm cu greu de pe-o zi pe alta“.

Nu numai oamenii suferă, ci şi companiile. Unele companii au de câştigat de pe urma deprecierii lirei, iar succesul anumitor sectoare, cum ar fi companiile aeriene, grupurile de apărare, constructorii auto şi producătorii din sectorul chimic, toate listate, a contribuit la un boom al exporturilor, impulsionând puternic economia, a cărei creştere este aşteptată să depăşească 9% în acest an, scrie Financial Times.

Însă acest lucru vine cu preţul unei inflaţii de 30% sau mai mult în următoarele luni, care va lovi nu numai companiile care se bazează pe importuri de energie şi materii prime, dar şi pe turcii de rând.

Reducerea dobânzilor şi anunţul privitor la salariul minim, dublate de un raport al Bloomberg privitor la o nouă injecţie de capital pentru băncile de stat ale ţării, alimentează speculaţii în creştere că Erdogan ar putea încerca să devanseze alegerile prezidenţiale şi parlamentare programate pentru mijlocul anului 2023.

Situaţia din Turcia este importantă pentru regiune în condiţiile în care ţara tinde să-i şantajeze pe europeni în problema refugiaţiilor atunci când are nevoie de bani.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!