Radiografia digitalizării Republicii Moldova: Trei din zece locuințe au conexiune la internet

Numărul conexiunilor la Internet fix în bandă largă în trimestrul trei s-a majorat cu 4,2% față de iulie-septembrie 2020 și a atins numărul de 749,4 mii de abonați. Veniturile încasate din vânzarea acestor servicii au crescut cu 4,8%, la 363 mil. de lei, potrivit datelor Agenției Naționale de Reglementare a Comunicațiilor Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) .

Deși indicatorul vânzărilor s-a majorat, per abonat acesta s-a redus cu 2%, la 162,4 lei.

Potrivit ANRCETI, creșterea vânzărilor se datorează creșterii numărului de abonați. Este vorba de numărul de abonați conectați la Internet prin fibră optică (FTTx), care s-au majorat cu 13,1% și a ajuns la 588 mii, ceea ce reprezintă 78,4% din numărul total de abonați.

În același timp, numărul de persoane conectate la Internet prin tehnologii xDSL și cablu coaxial a scăzut cu 19,1%, respectiv 19% și a constituit 111,8 mii și 47,8 mii. Și numărul abonaților conectați prin alte tehnologii a crescut cu 7,5% și au depăşit 2,2 mii. Urmare a a cestor evoluții, nivelul de penetrare a serviciilor de acces fix la Internet a ajuns la 28,9% (+1,6 pp).

Mai mult de jumătate dintre abonați (50,7%) au folosit viteza de acces și transmitere a datelor de la 30 la 100 Mbit/s, iar 30,5% – mai mult de 100 Mbit/s. În același timp – 16,8% dintre abonați au viteza de acces și navigare pe Internet de la 10 la 30 Mbit/s, 0,8% – de la 2 la 10 Mbit/s și 1,2% – până la 2 Mbit/s.

Din punct de vedere al volumului vânzărilor, Moldtelecom e în fruntea operatorilor – 61,9%, Starnet – 20,5%, Orange Moldova – 6,2%, iar ponderea totală a celorlalți operatori a constituit – 11,4%.

#conexiune #abonati #internet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pământul arabil din Olanda este din ce în ce mai inaccesibil. Olandezii nu își vând terenurile agricole, iar puținele oferte de pe piață sunt la prețuri foarte mari, care continuă să crească.

Conform analizei efectuate pentru primele 3 luni din acest an, valoarea terenului agricol din Olanda a crescut cu 5,8% față de anul trecut, ajungând la un preț mediu de 79.400 de euro/ha. În schimb, prețurile pentru pajiști au scăzut cu 0,6% comparativ cu ultimele luni din 2022.

În Olanda, puținele terenuri care sunt scoase la vânzare sunt cotate la prețuri foarte mari. De la începutul anului, tarifele la terenurile agricole continuă să crească, puțini proprietari fiind dispuși să le înstrăineze.

Oficiul Cadastral Olandez din Apeldoorn și Departamentul de Cercetare Economică de la Universitatea Wageningen (WEcR) au calculat că prețul mediu pentru un teren agricol, în primul trimestru al anului 2023, se situează la 79.400 de euro/ha, cu 3% mai mult decât în ultima parte a anului 2022. Față de întreg anul 2022, când prețul mediu a fost de 73.400 euro/ha, valoarea terenurilor a crescut cu 5,8%.

În schimb, pășunile se vând puțin mai ieftin decât terenurile arabile. În intervalul ianuarie-martie 2023, pășunile s-au vândut cu un preț mediu de 68.800 euro/ha, cu 0,6% mai puțin decât în ultima parte a anului 2022.

A fost înregistrată, însă, o primă medie de preț de 3,9% până la 77.500 euro/ha pentru terenurile arabile unde se cultivă porumbul de siloz. În același timp, prețul terenurilor construite a crescut cu o medie de 3,7%, până la 92.200 euro/ha.

Olandezii nu își vând terenurile agricole

Cu toate că condițiile de piață sunt foarte profitabile acum, tot mai puțini proprietari de terenuri agricole sunt dispuși să vândă.

Experții olandezi din piața funciară au evaluat suprafața agricolă comercializată, în perioada ianuarie-martie 2023, la un total de 6.300 ha, adică cu 4.755 ha mai puțin decât în ultimele 3 luni din din 2022 și cu 1.554 ha mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru comparație, potrivit anunțurilor de mică publicitate, în Republica Moldova un hectar de teren agricol ajunge să coste până la 100 de mii de lei în nordul țării, 50 de mii de lei în centrul țării și 20 de mii de lei în sud.