„Născut în chinuri”. După trei ore de replici tăioase, bugetul Chișinăului a fost votat în lectura a doua

Consilierii municipali au votat în lectura a doua bugetul Capitalei, după trei ore de replici tăioase. Bugetul a fost aprobat cu votul a 35 de consilieri.

Astfel, în bugetul pentru anul 2022 urmează să fie acumulate venituri în sumă de 5,4 miliarde de lei iar cheltuielile sunt prognozate la 6,6 miliarde de lei. Deficitul va constitui 1,1 miliarde de lei.

Trei miliarde de lei vor fi transferuri de la bugetul de stat, iar deficitul va fi acoperit din împrumuturi interne și emisiuni de obligațiuni municipale – 812,6 mil. lei, împrumuturi externe pentru implementarea proiectelor – 450,5 mil. lei, precum și prin soldul fondurilor pe conturile bugetului municipal la finele anului curent (300 milioane lei.

În ceea ce privește taxele locale, acestea vor crește în concordanță cu inflația față de anul precedent (+ 3,8% în 2020). Totodată, unele taxe vor rămâne la nivelul actual (taxă pentru curățenia sanitară, taxă de la proprietarii de câini, taxă pentru cazare temporară, încasată de la structurile de cazare).

Taxelor pentru entitățile care prestează servicii de transport persoane în regim de taxi va crește la 350 de lei lunar pe vehicul, întrucât cuantumul acestora nu s-a modificat din 2013. Taxele pentru unitățile care deservesc cursele regulate vor rămâne la nivelul anului trecut – de la 325 la 700 de lei pe lună, în funcție de cursă.

Se prevede că în cazul sistării activității agenților economici în baza deciziilor Comisiei pentru Situații de Urgență în legătură cu pandemia, aceștia vor fi scutiți de la plata taxelor locale. În ceea ce privește impozitarea unităților comerciale și prestatoare de servicii, în 2022, pentru majoritatea acestora, taxele locale vor crește.

Totodată, se introduce o taxă locală pentru restaurantele pentru animale – 5,5 mii lei, pentru apartamente-hoteluri – 4 mii lei, pensiuni – 4 mii lei, casele de licitații – 20 mii lei și vânzătorii ambulanți – 2 mii lei. Taxele pentru magazinele online vor crește de la 5 mii la 7,5 mii lei, în timp ce în primul an de activitate a magazinului, plata va fi de 50% din această sumă.

#deficit #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA