Companiile turistice, „sufocate” de imposibilitatea de a rambursa 660 mii de euro: Moratoriul, în stand by

Asociaţia Naţională a Agenţilor Economici de Turism (ANAT) se arată nedumerită că proiectul de lege cu prelungirea moratoriului până la 30 septembrie 2022 nu a fost votat în lectura a doua. „Acest lucru va duce la falimentul mai multor companii turistice, în condițiile în care nu vor putea rambursa banii clienților”, a declarat într-o conferință de presă Ana Colța, președintele ANAT.

Colța se arată nedumerită de votul în doar o lectură a moratoriului pentru companiile turistice, care urmează să ramburseze costurile pentru foile turistice achiziționate de moldoveni.

Nu am înțeles de ce proiectul nu a fost votat în lectura a doua așa cum era preconizat. Suntem confuzi. În caz că legea nu va fi votată în lectura a doua până la sfârșitul anului, agenți economici din turism vor fi nevoiți să muncească pentru avocați și judecăți, iar o poarte vor falimenta. Or, în prezent nu au cum să ramburseze avansurile clienților”, a punctat Colța.

Potrivit președintei ANAT, răgazul până la 30 septembrie 2020 ar permite operatorilor turistici locali să poarte negocieri cu grecii, care se arată deschiși în găsirea unei soluții.

În anul 2020 operatorii turistici din Republica Moldova au transferat 1,1 mil. euro operatorului din Grecia, Mouzenidis Travel, care deține 70% din turismul pentru această destinație. Urmare a situației pandemice, dar și a dificultăților financiare în care s-a pomenit Mouzenidis Travel, companiile turistice au fost nevoite să ramburseze costul foilor turistice. Or, până în prezent, doar 40% din suma de 1,1 mil. de euro a fost rambursată.

Deputații au votat, în data de 23 decemebrie, prelungirea moratoriului pentru companiile turistice, care urmează să ramburseze costurile pentru foile turistice achiziționate de moldoveni. Însă proiectul a trecut doar de priima lectură.

#Mouzenidis Travel #companii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.