Legea lui Spînu, „înglodată” în riscuri de corupție

CNA a expertizat legea care prevede crearea Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală și a constatat riscuri de corupție și mai multe ambiguități.

În raportul de expertiză al CNA pe marginea proiectului de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, care vine să comaseze Fondul Ecologic Național, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Rutier, Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural și Fondul de Eficiență Energetică, se constată deficiențe și manifestări de corupție în procesul de gestionare a fondurilor. Aceste reglementări, analizate prin prisma standardelor naționale și internaționale anticorupție, vor compromite climatul de integritate instituțional, se spune în raportul CNA.

Un alt risc de corupție identificat este faptul că banca care va gestiona mijloacele financiare de executare a proiectului de investiții din surse de asistență externe, va fi aleasă în mod arbitrar, iar acest aspect din lege admite derogări și interpretări abuzive, se arată în raport. Totodată, textul proiectului reglementează defectuos domeniile eligibile pentru finanțare. Mai mult decât atât, aceste carențe subminează realizarea interesului public și influențează nivelul de încredere în entitatea care gestionează aspectul dat.

CNA recomandă, atât reglementarea criteriilor de selectare a băncilor comerciale, care vor executa operațiunile financiare ale proiectului, cât și a restricțiilor ce vizează operațiunile financiare.

În data de 22 decembrie, Guvernul a aprobat crearea Fondului National pentru Dezvoltarea Regională și Locală cu un buget de 770 mil. de lei. Iar primăriile vor putea aplica pentru diferite proiecte de dezvoltare.

#fond #coruptie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.