Ce idei mai au chinezii pentru a încuraja natalitatea: Credite pentru părinţi şi reduceri de taxe pentru antreprenori

În provincia chineză Jilin cuplurile căsătorite care fac un copil pot împrumuta până la 200.000 de yuani (peste 27.700 de euro) printr-un produs de credit conceput special pentru a încuraja natalitatea şi a reduce declinul populaţiei, potrivit Reuters, citat de Ziarul Financiar.

Cuplurile cu doi sau trei copiii care au mici afaceri antreprenoriale în anumite sectoare vor putea beneficia de facilităţi fiscale, precum un TVA redus, a anunţat guvenrul de la Jilin la finalul lunii decembrie.

Problema demografică a Chinei este mai proeminentă în provinciile Jilin, Liaoning şi Heilongjian, în contextul în care populaţia din această regiune a migrat către alte provincii în căutare de locuri de muncă.

Nivelul populaţiei a scăzut în regiune cu 10,3% în 2020 comparativ cu 2010, în timp ce în Jilin declinul a fost de 12,7%.

Provinciile chineze au început să gândească noi programe prin care vor să încurajeze natalitatea după semnalul dat de Beijing în luna mai, când le-a permis cuplurilor căsătorite să aibă maximum trei copiii, în loc de doi.

Decizia a venit după un recensământ a arătat că populaţia Chinei s-a extins în ultimul deceniu în cel mai redus ritm din ultimii 60 de ani.

#natalitate #suport #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.