Expert economic: Leul moldovenesc a finalizat anul cu 3,1% mai puternic decât la început

„În ultima săptămâna a lui 2021 leul moldovenesc este cu 3,1% mai puternic față de principalele 10 valute ale principalelor parteneri comerciali ai Moldovei, care formează coșul valutar IVM-10”. Aceasta afirmă expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, anul acesta, adică 2021, leul a avut un comportament stabil și variația maximă a fost de doar 6,4%, de la cel mai scăzut nivel înregistrat în aprilie-mai (-2,4%), până la cel mai ridicat nivel înregistrat la început de decembrie (+4,0%). Prima jumătate de an s-a caracterizat cu o fluctuație minoră cu o ușoară înclinație spre depreciere. În a doua jumătate a anului leul moldovenesc s-a apreciat ușor, iar în prezent înregistrează o ușoară tendință de depreciere. Toate aceste fluctuații au avut loc în contextul unui curs valutar stabil.

„Cel mai mult leul moldovenesc în 2021 s-a apreciat față de lira turcească (+37,9%), cea ce este determinat de criza cu care se confruntă lira turcă în această perioadă. Față de restul valutelor, leul moldovenesc în 2021 a echilibrat evoluțiile din 2020. Leul moldovenesc s-a apreciat față de Euro (+4,8%), iar față de USD s-a depreciat (-3,3%). Această evoluție în cea mai mare parte este determinată de factorii externi și de deprecierea Euro față de USD pe piețele internaționale. Deprecierea leului față de hrivna ucraineană (-7,4%), rubla belarusă (-5,6%) și rubla rusească (-3,9%) de fapt este o ușoară recuperare a acestor valute după o depreciere puternică din 2020.”

Comparând anul 2020 și 2021, expertul menționează că, în 2020, valutele au avut un comportament diferit, cele din țările dezvoltate, Zona Euro și UE s-au apreciat puternic față de USD, iar valutele regionale din țările în curs de dezvoltare s-au depreciat puternic față de USD. Leul moldovenesc a echilibrat între aceste două procese absolut diferite.

În 2021, am înregistrat o tendință inversă, Euro și valutele din UE s-au depreciat față de USD, iar valutele țărilor în curs de dezvoltare, din contra s-au întărit față de USD, recuperând o parte din căderea din 2020.

Leul moldovenesc a început anul cu 17,2 Lei/USD și la finalizat cu 17,51 Lei/USD o depreciere de 31 bani. Față de Euro leul a început anul cu 21,12 Lei/EURO, iar la final e an avem curul 20,33 Lei/EURO, a apreciere de 79 bani. Deci față de coșul valutar EURO&USD leul în prezent este cu 2,7% mai puternic decât la început de an. Menținerea unui leu stabil/puternic, permite diminuarea efectelor inflaționiste, care în acest an a lovit foarte puternic întreg mapamond și evident Moldova.

#leu moldovenesc #valute #expert economic #Veaceslav Ioniță

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.