Reforma achizițiilor publice, votată doar pe jumătate. Transparență europeană… peste doi ani

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege care va alinia sistemul național de achiziții publice la standardele Uniunii Europene. Inițiativa, elaborată de Ministerul Finanțelor, transpune parțial prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului, având drept obiectiv creșterea transparenței, eficienței și corectitudinii în utilizarea banilor publici.

Proiectul introduce praguri valorice diferențiate pentru atribuirea contractelor, o modificare considerată esențială pentru fluidizarea procedurilor administrative. Pentru lucrări și servicii sociale, pragul stabilit este de 1 milion de lei, iar pentru bunuri și alte servicii – 600 000 de lei. Autorii susțin că aceste praguri vor permite proceduri mai clare, reducerea birocrației și evitarea blocajelor administrative.

Noile prevederi urmăresc și eliminarea cerințelor disproporționate care limitează accesul operatorilor economici, în special al IMM-urilor, la procedurile de achiziții publice. Totodată, legea va introduce obligații consolidate de publicare și raportare a informațiilor privind achizițiile, astfel încât toate procedurile și rezultatele să fie vizibile, accesibile și ușor de verificat.

Proiectul urmează să fie examinat în a doua lectură, iar autorii propun ca acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Contractele de achiziții aflate în derulare la acel moment vor fi finalizate în baza legislației în vigoare la data inițierii lor, evitându-se astfel blocaje sau conflicte de procedură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.