Cât câştigă un angajat McDonald’s în România? În pandemie, compania a majorat salariile cu 27%

Veniturile medii pe care le pot câştiga angajaţii McDonald’s sunt de 2.400 de lei românești (aproximativ 485 de euro) net lunar pentru crew (lucrător comercial responsabil cu pregătirea produselor sau servirea clienţilor), 3.200 de lei românești (aproximativ 647 de euro) net pentru manager trainee şi 4.200 de lei (aproximativ 850 de euro) net pentru un manager, arată datele oferite de companie, scrie ZF.

„Avem salarii competitive la nivelul pieţei şi le oferim flexibilitate angajaţilor, astfel încât oamenii pot opta pentru un program de 4 – 6 – 8 ore. În funcţie de programul ales sau de orele suplimentare lucrate, venitul final poate varia”, spunea recent spune Paul Drăgan, CEO al McDonald’s România.

În pofida pandemiei şi a incertitudinii, executivul adaugă că a majorat în medie cu 27% salariile angajaţilor, când nimeni nu se aştepta. Iar asta a făcut ca oamenii să rămână, astfel că fluctuaţia de personal a fost mai mică în 2020 şi 2021, pe o piaţă a forţei de muncă foarte dificilă.

„Am crescut salariul de bază şi am introdus o serie bonusuri pentru a-i ţine pe oameni motivaţi. Totodată, am vizitat cât de des restaurantele din ţară. Avem circa 5.000 de salariaţi în România. Migraţia către alte companii a existat dintotdeauna. Acum poate s-a acutizat în unele industrii. Noi am văzut mereu aceste mişcări, dar pentru noi lucrurile au stat mai bine în 2020 şi 2021.”

McDonald’s este liderul pieţei locale de restaurante, cu afaceri de 110 milioane de euro în primul semestru din acest an, cu 38% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului anterior şi cu 20% peste rezultatele din primele şase luni din 2019. Compania are în prezent circa 90 de restaurante, iar dezvoltarea urmează să continue şi în 2022, la fel şi investiţiile în remodelări şi digitalizare.

#McDonalds #salariu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.