Polonia preia președinția OSCE. Republica Moldova în cărți?

Polonia preia astăzi președinția OSCE și se va concentra pe realizarea progreselor pentru soluționarea pașnică a conflictelor din zona OSCE, în conformitate cu principiile și angajamentele organizației.

„Este o onoare și un privilegiu să ne asumăm președinția OSCE pentru 2022. Scopul nostru va fi să continuăm eforturile de a reconstrui încrederea, precum și să acționăm ca un intermediar și mediator onest între statele participante”, a spus Zbigniew Rau, ministrul polonez de externe și noul președinte în exercițiu al OSCE.

Polonia se va concentra pe sprijinirea formatelor și proceselor OSCE de soluționare a conflictelor, iar o atenție deosebită va fi acordată promovării asistenței cuprinzătoare pentru populația afectată de conflicte”, a spus ministrul Rau. El a subliniat că eforturile Poloniei vor fi ghidate de o perspectivă centrată pe om.

„Va fi esențial pentru noi să salvgardam principiile și angajamentele fundamentale ale OSCE consacrate în Actul final de la Helsinki și în documentele ulterioare”, a menționat noul președinte în exercițiu. „Un dialog autentic între statele participante trebuie să se bazeze pe principiile dreptului internațional și pe un angajament ferm față de mecanismele OSCE deja existente”, a indicat ministrul Rau.

Președintele a precizat că interesele conflictuale necesită eforturi comune pentru a promova soluții. Discuția amănunțită merită o atenție detaliată, iar președinția poloneză se va asigura că toate vocile sunt auzite și toate sfaturile luate în considerare.

Președinția se va concentra, de asemenea, pe cooperarea economică, care este esențială în asigurarea păcii și securității. Pandemia COVID-19 în curs a expus vulnerabilitatea și fragilitatea economiilor statelor, iar răspunsul la această provocare printr-un multilateralism eficient va fi una dintre prioritățile Poloniei. Ministrul Rau a declarat: „Organizația este un efort comun și un exercițiu colectiv. Mobilizarea bunei voințe a statelor participante este esențială pentru succesul efortului excepțional care este OSCE.”

Ministrul Rau va inaugurat oficial în fruntea OSCE la sesiunea Consiliului Permanent al OSCE de la Viena din 13 ianuarie 2022.

#OSCE #președinție #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.