După reluarea exporturilor de fier vechi, Ucraina explică: relațiile sunt doar cu Chișinăul, nu cu Tiraspolul

Ucraina nu are și nu va avea relații economice cu regiunea transnistreană, care nu este recunoscută ca subiect al dreptului internațional. Declarația aparține ambasadorului Ucrainei la Chișinău, Paun Rahovei, într-un interviu acordat pentru Newsmaker.md, în contextul reluării exportului ucrainean de fier vechi către uzina metalurgică de la Rîbnița în vara anului 2025.

„Ucraina nu are relații economice cu un teritoriu care nu este subiect al dreptului internațional. Or, Transnistria nu e recunoscută și nu avem relații nici politice, nici economice. Toate operațiunile economice le avem cu statul Republica Moldova”, a declarat diplomatul.

Rahovei a explicat că exporturile de materii prime și mărfuri sunt derulate prin intermediul întreprinderilor înregistrate oficial la Chișinău, care își exportă producția inclusiv în Uniunea Europeană.

Referindu-se la formatul de negocieri „5+2” privind reglementarea transnistreană, ambasadorul a menționat că acesta „rămâne practic nefuncțional și oferă un cadru juridic îngust pentru dialog”, însă Ucraina continuă să participe în calitate de intermediar alături de OSCE și Rusia, iar SUA își păstrează statutul de observator.

„Ucraina este adepta rezolvării acestui conflict exclusiv pe cale pașnică și diplomatică, cu respectarea strictă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în granițele recunoscute la nivel internațional”, a subliniat Paun Rahovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fier #Rîbnița #uzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.