Cum a omorât pandemia turismul: Cei care aveau de gând să vină în Moldova au renunțat

Turismul continuă să fie afectat de consecințele pandemiei COVID-19, dar intensitatea acesteia scade. În ianuarie-septembrie 2021 agențiile de turism şi tur-operatorii au acordat servicii la circa 126,1 mii de turiști și excursioniști, ce constituie o creștere de circa 1,9 ori față de perioada similară a anului 2020 (afectat de consecințele pandemiei COVID), potrivit informațiilor Ministerului Economiei.

Din numărul total de turiști, circa 65% au constituit turiștii rezidenți (locali) și circa 35% – turiștii nerezidenți (străini).

În pofida ameliorării treptate a situației în domeniu, numărul turiștilor rămâne a fi inferior de circa 1,9 ori celui înregistrat în ianuarie-septembrie 2019.

Din cauza pandemiei, hotelurile din Republica Moldova continuă să treacă prin cea mai mare dramă din istoria existenței lor. De aproape doi ani, străinii nu ne mai vizitează. Ramura hotelieră are în prezent o activitate de trei-patru ori mai redusă decât până la pandemie. Pensiunile moldovenești, chiar dacă încă sunt slab dezvoltate, chiar numărul de turiști este cu mult mai mic decât capacitatea lor de activitate.

Analistul economic, Veaceslav Ioniță susține că rata turiștilor străini care vin în mod organizat în Republica Moldova, față de numărul moldovenilor care pleacă peste hotare, este de 1 la 16. La destrămarea URSS, Republica Moldova primea anual circa 300 de mii de persoane din afară, apoi numărul lor s-a redus la 20 mii și s-a menținut în jur de 20 de mii pe tot parcursul celor 30 de ani de independență. Însă, spune expertul, la acești 20 de mii, care vin în mod organizat, mai pot și adăugați alții 150-160 de mii, care vin pe cont propriu.

#hotele #incasari #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investiția în imobiliare rămâne o opțiune populară pentru mulți, dar rentabilitatea poate varia semnificativ între apartamente noi și vechi. Un calcul al randamentului anual al investiției poate oferi o imagine clară asupra avantajelor și dezavantajelor fiecărei opțiuni.

Potrivit calculelor, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Aceste randamente sunt competitive în comparație cu inflația de 5,3% din luna octombrie, sugerând că, cel puțin în acest context, investițiile imobiliare ar putea să ofere un oarecare avantaj financiar.

Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că inflația afectează nu doar prețul imobilelor și chiria, dar și costurile de întreținere, dobânzile la credite și puterea de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, randamentele imobiliare nu sunt garantate, iar fluctuațiile pieței pot influența semnificativ rezultatele.

În ciuda acestei incertitudini economice, mulți investitori încă văd în imobiliare o opțiune de protejare a capitalului împotriva inflației, oferind o sursă stabilă de venituri pasive.