The Economist: Care sunt economiile care s-au descurcat cel mai bine în pandemie și care au mers cel mai prost

Pandemia de coronavirus a creat învingători și învinși, iar diferențele vor persista și în 2022. Publicația britanică The Economist, citată de libertatea.ro a realizat un clasament al țărilor care au rezistat cel mai bine din punct de vedere economic în timpul pandemiei de coronavirus.

Pentru clasamentul realizat, publicația financiară a adunat date privind cinci indicatori:

Produsul Intern Brut (PIB)

veniturile gospodăriilor

performanța bursei cheltuielile de capital

îndatorarea guvernamentală.

Au fost analizate 23 dintre cele mai bogate țări din lume, din cele 38 care sunt membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).

Au fost comparate rezultatele înregistrate la finalul trimestrului trei din 2021 cu cele obținute în trimestrul patru al lui 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19.

Statele nordice domină clasamentul Statele nordice domină topul, care este condus de Danemarca, în vreme ce Suedia se află pe locul al treilea, iar Norvegia, pe patru. Locul al doilea este ocupat de Slovenia. Top zece este completat de către Chile (5), Irlanda și Polonia (ambele pe 6), Olanda (8), Statele Unite ale Americii (9) și Australia și Canada (ambele pe 10).

România nu apare în clasament, deoarece țara nu este membră OECD. Dintre vecinii României apar Polonia (6), Ungaria (13) și Grecia (14).

Țările mari din Europa s-au descurcat mai greu

The Economist notează că multe state europene mari, precum Marea Britanie (22), Germania (20) și Italia (15) s-au descurcat mai slab decât statele nordice și Statele Unite, în vreme ce Spania (23) a avut cea mai slabă performanță.

Ce arată indicatorii selectați

Comparația Produsului Intern Brut (PIB) cu finalul anului 2019, cel dinaintea pandemiei, arată sănătatea economiei, notează publicația financiară. Anumite țări au părut vulnerabile la interdicțiile de călătorie și au înregistrat un colaps în domeniul serviciilor, în particular cele din sudul Europei, care se bazează masiv pe turism. Altele, precum Belgia și Marea Britanie, au avut niveluri ridicate de infecții cu noul coronavirus și morți, ceea ce a limitat consumul.

Cât de bine le-a mers familiilor

Schimbările în veniturile gospodăriilor oferă date despre cât de bine le-a mers familiilor. Acestea includ atât câștigurile din salarii, cât și banii acordați de guvernele lumii în cadrul programelor de stimulare. În anumite țări, în special cele unde impactul virusului a fost relativ slab, piața muncii nu a suferit foarte mult, ceea ce a permis oamenilor să lucreze în continuare. Spre exemplu, rata șomajului aproape că nu s-a schimbat în Japonia. Anumite guverne au compensat pierderile de joburi prin acordarea de mari sume de bani oamenilor. Aceasta a fost strategia Statelor Unite: deși șomajul a crescut pe măsură ce economia a fost închisă, gospodăriile au primit peste 2.000 de miliarde de dolari ca transferuri de la stat în 2020 și 2021. Canada a luat măsuri similare. Alte state, precum țările baltice, s-au concentrat pe protejarea firmelor sau pe extinderea capacității sistemului sanitar, conform sursei citate. Austria și Spania au părut că nu au păstrat nici locurile de muncă, nici nu au compensat pierderile. În ambele state veniturile gospodăriilor sunt în continuare cu 6% sub nivelurile pre-pandemice, mai arată The Economist.

#PIB #economii #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au atins un nou record istoric în sezonul agricol 2024/2025, cu un volum de 486.674 de tone exportate în perioada iulie 2024 – martie 2025. Datele au fost prezentate într-o analiză de Iurie Rija, directorul Asociației „Agrocereale”.

Volumul exportat reprezintă cea mai mare cantitate livrată în ultimele patru sezoane, depășind cu 28% sezonul 2023/2024 și fiind mai mult decât dublu față de sezonul 2022/2023.

Valoarea totală a exporturilor a fost de 4,67 miliarde lei, semnificativ mai mare față de anul precedent (3 miliarde lei), însă nu a depășit recordul din sezonul 2021/2022, când Moldova a încasat 5 miliarde lei dintr-un volum mai mic, datorită unui preț mediu mult mai ridicat (12,26 lei/kg față de 9,59 lei/kg în sezonul actual).

„Creșterea actuală a exporturilor nu trebuie interpretată drept un succes absolut. Este vorba, în esență, de exporturi masive de materie primă, cu valoare adăugată redusă, în timp ce sectorul procesării rămâne în dificultate”, a declarat Iurie Rija.

În luna martie 2025 s-au exportat 69.275 tone de floarea-soarelui, cu 30% mai mult față de martie 2024. Prețul mediu a fost de 12,00 lei/kg, în scădere față de lunile ianuarie (12,09 lei/kg) și februarie (12,04 lei/kg). În portul Giurgiulești, prețul a coborât chiar la 10,80 lei/kg la începutul lunii aprilie, pe fundalul unei cereri mai slabe.

Topul exportatorilor în primul trimestru al anului 2025 este condus de grupul Rusagro, prin companiile „RUSAGROPRIM” și „AGRO-NOVA PRIM”, care au livrat împreună 49.227 tone. Urmează „OROM-IMEXPO” SRL cu 45.304 tone și „AGROFLORIS-NORD” SRL cu 26.844 tone, o companie care în mod tradițional se ocupa cu procesarea locală, dar a fost nevoită să exporte materia primă în formă brută din motive de eficiență economică.

Pentru prima dată, Turcia devine principala destinație pentru floarea-soarelui moldovenească, cu 193.033 tone importate între iulie 2024 și martie 2025. Aceasta a depășit România, care a absorbit 176.246 tone, și Bulgaria, cu 90.526 tone.

Turcia a oferit și cel mai bun preț mediu – 11,2 lei/kg, comparativ cu 10,4 lei/kg în România și 10,6 lei/kg în Bulgaria.

România, Turcia și Bulgaria au absorbit peste 1,76 milioane de tone de floarea-soarelui moldovenească în ultimii patru ani și un trimestru, ceea ce reprezintă circa 90% din exporturile totale ale Republicii Moldova pentru această cultură.