The Economist: Care sunt economiile care s-au descurcat cel mai bine în pandemie și care au mers cel mai prost

Pandemia de coronavirus a creat învingători și învinși, iar diferențele vor persista și în 2022. Publicația britanică The Economist, citată de libertatea.ro a realizat un clasament al țărilor care au rezistat cel mai bine din punct de vedere economic în timpul pandemiei de coronavirus.

Pentru clasamentul realizat, publicația financiară a adunat date privind cinci indicatori:

Produsul Intern Brut (PIB)

veniturile gospodăriilor

performanța bursei cheltuielile de capital

îndatorarea guvernamentală.

Au fost analizate 23 dintre cele mai bogate țări din lume, din cele 38 care sunt membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).

Au fost comparate rezultatele înregistrate la finalul trimestrului trei din 2021 cu cele obținute în trimestrul patru al lui 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19.

Statele nordice domină clasamentul Statele nordice domină topul, care este condus de Danemarca, în vreme ce Suedia se află pe locul al treilea, iar Norvegia, pe patru. Locul al doilea este ocupat de Slovenia. Top zece este completat de către Chile (5), Irlanda și Polonia (ambele pe 6), Olanda (8), Statele Unite ale Americii (9) și Australia și Canada (ambele pe 10).

România nu apare în clasament, deoarece țara nu este membră OECD. Dintre vecinii României apar Polonia (6), Ungaria (13) și Grecia (14).

Țările mari din Europa s-au descurcat mai greu

The Economist notează că multe state europene mari, precum Marea Britanie (22), Germania (20) și Italia (15) s-au descurcat mai slab decât statele nordice și Statele Unite, în vreme ce Spania (23) a avut cea mai slabă performanță.

Ce arată indicatorii selectați

Comparația Produsului Intern Brut (PIB) cu finalul anului 2019, cel dinaintea pandemiei, arată sănătatea economiei, notează publicația financiară. Anumite țări au părut vulnerabile la interdicțiile de călătorie și au înregistrat un colaps în domeniul serviciilor, în particular cele din sudul Europei, care se bazează masiv pe turism. Altele, precum Belgia și Marea Britanie, au avut niveluri ridicate de infecții cu noul coronavirus și morți, ceea ce a limitat consumul.

Cât de bine le-a mers familiilor

Schimbările în veniturile gospodăriilor oferă date despre cât de bine le-a mers familiilor. Acestea includ atât câștigurile din salarii, cât și banii acordați de guvernele lumii în cadrul programelor de stimulare. În anumite țări, în special cele unde impactul virusului a fost relativ slab, piața muncii nu a suferit foarte mult, ceea ce a permis oamenilor să lucreze în continuare. Spre exemplu, rata șomajului aproape că nu s-a schimbat în Japonia. Anumite guverne au compensat pierderile de joburi prin acordarea de mari sume de bani oamenilor. Aceasta a fost strategia Statelor Unite: deși șomajul a crescut pe măsură ce economia a fost închisă, gospodăriile au primit peste 2.000 de miliarde de dolari ca transferuri de la stat în 2020 și 2021. Canada a luat măsuri similare. Alte state, precum țările baltice, s-au concentrat pe protejarea firmelor sau pe extinderea capacității sistemului sanitar, conform sursei citate. Austria și Spania au părut că nu au păstrat nici locurile de muncă, nici nu au compensat pierderile. În ambele state veniturile gospodăriilor sunt în continuare cu 6% sub nivelurile pre-pandemice, mai arată The Economist.

#PIB #economii #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.