The Economist: Care sunt economiile care s-au descurcat cel mai bine în pandemie și care au mers cel mai prost

Pandemia de coronavirus a creat învingători și învinși, iar diferențele vor persista și în 2022. Publicația britanică The Economist, citată de libertatea.ro a realizat un clasament al țărilor care au rezistat cel mai bine din punct de vedere economic în timpul pandemiei de coronavirus.

Pentru clasamentul realizat, publicația financiară a adunat date privind cinci indicatori:

Produsul Intern Brut (PIB)

veniturile gospodăriilor

performanța bursei cheltuielile de capital

îndatorarea guvernamentală.

Au fost analizate 23 dintre cele mai bogate țări din lume, din cele 38 care sunt membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).

Au fost comparate rezultatele înregistrate la finalul trimestrului trei din 2021 cu cele obținute în trimestrul patru al lui 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19.

Statele nordice domină clasamentul Statele nordice domină topul, care este condus de Danemarca, în vreme ce Suedia se află pe locul al treilea, iar Norvegia, pe patru. Locul al doilea este ocupat de Slovenia. Top zece este completat de către Chile (5), Irlanda și Polonia (ambele pe 6), Olanda (8), Statele Unite ale Americii (9) și Australia și Canada (ambele pe 10).

România nu apare în clasament, deoarece țara nu este membră OECD. Dintre vecinii României apar Polonia (6), Ungaria (13) și Grecia (14).

Țările mari din Europa s-au descurcat mai greu

The Economist notează că multe state europene mari, precum Marea Britanie (22), Germania (20) și Italia (15) s-au descurcat mai slab decât statele nordice și Statele Unite, în vreme ce Spania (23) a avut cea mai slabă performanță.

Ce arată indicatorii selectați

Comparația Produsului Intern Brut (PIB) cu finalul anului 2019, cel dinaintea pandemiei, arată sănătatea economiei, notează publicația financiară. Anumite țări au părut vulnerabile la interdicțiile de călătorie și au înregistrat un colaps în domeniul serviciilor, în particular cele din sudul Europei, care se bazează masiv pe turism. Altele, precum Belgia și Marea Britanie, au avut niveluri ridicate de infecții cu noul coronavirus și morți, ceea ce a limitat consumul.

Cât de bine le-a mers familiilor

Schimbările în veniturile gospodăriilor oferă date despre cât de bine le-a mers familiilor. Acestea includ atât câștigurile din salarii, cât și banii acordați de guvernele lumii în cadrul programelor de stimulare. În anumite țări, în special cele unde impactul virusului a fost relativ slab, piața muncii nu a suferit foarte mult, ceea ce a permis oamenilor să lucreze în continuare. Spre exemplu, rata șomajului aproape că nu s-a schimbat în Japonia. Anumite guverne au compensat pierderile de joburi prin acordarea de mari sume de bani oamenilor. Aceasta a fost strategia Statelor Unite: deși șomajul a crescut pe măsură ce economia a fost închisă, gospodăriile au primit peste 2.000 de miliarde de dolari ca transferuri de la stat în 2020 și 2021. Canada a luat măsuri similare. Alte state, precum țările baltice, s-au concentrat pe protejarea firmelor sau pe extinderea capacității sistemului sanitar, conform sursei citate. Austria și Spania au părut că nu au păstrat nici locurile de muncă, nici nu au compensat pierderile. În ambele state veniturile gospodăriilor sunt în continuare cu 6% sub nivelurile pre-pandemice, mai arată The Economist.

#PIB #economii #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova