Revolta din Kazahstan: Cozi uriașe la bănci şi la magazine, populaţia nu are în continuare acces la internet

Situaţia pare să se stabilizeze oarecum în Kazahstan, după mai multe zile de proteste violente, însă blocajul informativ continuă, nu există internet, iar la acestea se adaugă cozile interminabile la bănci şi supermarketuri, transmite sâmbătă EFE, citat de ziare.com.

„Oamenii stau la coadă la bănci ca să scoată bani, deoarece nu se mai poate plăti cu cardul aproape nicăieri”, o citează EFE pe Zara, care locuieşte în capitala Nur-Sultan.

Din cauza întreruperilor la reţeaua de internet şi a problemelor cu telefonia mobilă, kazahii nu pot comunica cu rudele din alte zone din ţară.

„Fiica mea s-a dus la Almatî (capitala economică a ţării – n.r.) acum două zile, dar nu se poate întoarce. Se află la periferia oraşului cu bunicul ei, nu se mişcă de acolo. Nu putem face nimic”, mai spune Zara.

O altă locuitoare din Nur-Sultan, Svetlana, a scris pe Facebook că nu a reuşit să scoată bani de la ATM-urile din cartierul ei, pentru că sunt toate goale.

„Şi la supermarketuri toate rafturile sunt goale. Nu mai e nici pâine, nici lapte, nici cartofi. Până şi băuturile alcoolice s-au terminat, mai există doar bere fără alcool”, a comentat ea.

Nici hârtia igienică nu este de găsit, lucru care s-a mai întâmplat la începutul pandemiei. „Din câte am înţeles, transportul de mărfuri nu funcţionează şi nici nu se ştie când va fi reluat”, a mai scris Svetlana.

#revoltă #Kazahstan #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.