Revolta din Kazahstan: Cozi uriașe la bănci şi la magazine, populaţia nu are în continuare acces la internet

Situaţia pare să se stabilizeze oarecum în Kazahstan, după mai multe zile de proteste violente, însă blocajul informativ continuă, nu există internet, iar la acestea se adaugă cozile interminabile la bănci şi supermarketuri, transmite sâmbătă EFE, citat de ziare.com.

„Oamenii stau la coadă la bănci ca să scoată bani, deoarece nu se mai poate plăti cu cardul aproape nicăieri”, o citează EFE pe Zara, care locuieşte în capitala Nur-Sultan.

Din cauza întreruperilor la reţeaua de internet şi a problemelor cu telefonia mobilă, kazahii nu pot comunica cu rudele din alte zone din ţară.

„Fiica mea s-a dus la Almatî (capitala economică a ţării – n.r.) acum două zile, dar nu se poate întoarce. Se află la periferia oraşului cu bunicul ei, nu se mişcă de acolo. Nu putem face nimic”, mai spune Zara.

O altă locuitoare din Nur-Sultan, Svetlana, a scris pe Facebook că nu a reuşit să scoată bani de la ATM-urile din cartierul ei, pentru că sunt toate goale.

„Şi la supermarketuri toate rafturile sunt goale. Nu mai e nici pâine, nici lapte, nici cartofi. Până şi băuturile alcoolice s-au terminat, mai există doar bere fără alcool”, a comentat ea.

Nici hârtia igienică nu este de găsit, lucru care s-a mai întâmplat la începutul pandemiei. „Din câte am înţeles, transportul de mărfuri nu funcţionează şi nici nu se ştie când va fi reluat”, a mai scris Svetlana.

#revoltă #Kazahstan #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.