Artizanii laundromatelor, puși pe jar. Guvernul: Ne angajăm să protejăm sectorul financiar de banii murdari

Ne angajăm să protejăm sectorul financiar de fluxurile financiare ilicite. În acest scop, vom continua să consolidăm regimul național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, în special prin eliminarea vulnerabilităților identificate în evaluarea MONEYVAL din 2019, se arată în scrisoarea Guvernului adresată FMI pentru obținerea finanțării de 560 mil. USD.

Pentru a spori capacitatea instituțiilor financiare în calitate de „gardieni”, am desfășurat activități de informare a sectorului cu privire la o mai bună înțelegere a riscurilor, implementarea unei abordări bazate pe risc și aplicarea mai eficientă a măsurilor de prevenire care se concentrează pe raportarea tranzacțiilor suspecte, a persoanelor expuse politic, și pe identificarea beneficiarilor efectivi. Ne angajăm să continuăm aceste eforturi, inclusiv prin activități de supraveghere specifice. De asemenea, vom consolida capacitățile autorităților de reglementare și vom îmbunătăți coordonarea între toți actorii relevanți, inclusiv autoritățile de reglementare, organele de drept și sectorul privat. Am adoptat Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020–2025 și vom actualiza evaluarea națională a riscurilor; vom elabora planul de acțiune aferent și vom publica rezultatele”, se mai spune în mesajul Guvernului.

Acum șapte ani Republica Moldova a fost implicată în renumita spălătorie rusească de bani.

Potrivit anchetatorilor, laundromatul rusesc a fost pus în aplicare prin intermediul unor persoane terţe şi magistraţi din Republica Moldova, care prin intermediul unor decizii de judecată confiscau sute de milioane de dolari ale unor companii ruseşti. În perioada 2010-2014, organizaţii criminale, oameni de afaceri din sectorul bancar şi cel imobiliar din Rusia, au transferat, prin aşa-zisa „spălătorie”, peste 22 de miliarde de dolari. Procesul ar fi fost ,,legalizat” de către judecătorii din Republica Moldova. Schema consta în sechestrarea conturilor deţinute de firme din Federaţia Rusă în băncile din Republica Moldova şi Letonia, care mai apoi erau trecute pe numele noilor proprietari. În cele din urmă, sumele enorme ajungeau în mai multe ţări europene. După ce presa a publicat mai multe informaţii privind Laundromat-ul rusesc, Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a început investigaţiile. În 2016 au fost reţinuţi 14 magistraţi şi doi executori judecătoreşti, care semnau decizii de judecată, iar mai apoi le puneau în aplicare. Potrivit anchetatorilor, în dosar ar fi fost implicaţi şi funcţionari de la Banca Naţională a Moldovei. „Spălătoria rusească” a devenit cunoscută ca una dintre cele mai mari operaţiuni de spălare de bani din istoria Europei. Această schemă frauduloasă a fost deconspirată în 2014, după o investigaţie a organizaţiei neguvernamentale „Organized Crime and Corruption Reporting Project”.

#bani #Guvern #laundromat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Trei proiecte majore de infrastructură rutieră din regiunea Iași, inclusiv podul peste Prut care va conecta România de Republica Moldova, se confruntă cu probleme financiare, întârzieri și litigii. Constructorul podului de la Ungheni a cerut protecție față de creditori, lucrările au ajuns la doar 56%, iar termenul de finalizare a fost amânat până în decembrie 2027. În paralel, un contract de aproape 4 miliarde de lei pentru autostrada A8 a fost suspendat de instanță.

Potrivit publicației românești Ora de Iași, compania Ness Proiect Europe din Ploiești, responsabilă de construcția podului peste Prut de la Ungheni, a depus pe 26 octombrie 2026, la Tribunalul Prahova, o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Această procedură permite unei companii aflate în dificultate financiară să negocieze un plan de restructurare cu creditorii, pentru a evita intrarea în insolvență.

Situația financiară a constructorului ridică semne de întrebare asupra capacității de finalizare a proiectului. Potrivit bilanțului pentru anul 2025, Ness Proiect Europe avea datorii totale de 605 milioane de lei românești, față de 444 de milioane în anul precedent. În același timp, cifra de afaceri a companiei a constituit 562,3 milioane de lei, iar numărul mediu de angajați a fost de 666.

Datoriile totale ale constructorului sunt de aproape patru ori mai mari decât valoarea contractului pentru podul de la Ungheni, semnat în octombrie 2024 pentru suma de 151,7 milioane de lei românești. Totuși, acestea reprezintă obligațiile financiare ale întregii companii, nu exclusiv restanțe aferente proiectului de la Ungheni.

Conform datelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR), la expirarea termenului contractual inițial, pe 26 octombrie 2026, lucrările la pod erau executate în proporție de numai 56%. Noul termen de finalizare a fost stabilit pentru decembrie 2027, ceea ce înseamnă o amânare de aproximativ 14 luni.

Mai mult, drumurile de acces către viitorul pod nu au fost începute nici pe malul românesc, nici pe cel moldovenesc, potrivit informațiilor publicate de presa din Iași.

Podul de la Ungheni reprezintă un element important al viitoarei autostrăzi A8, care urmează să asigure o legătură rutieră de mare capacitate între România și Republica Moldova. Întârzierile la construcția acestuia ar putea afecta calendarul conectării infrastructurii rutiere de pe cele două maluri ale Prutului.

Problemele nu se opresc însă la pod. La 28 octombrie, Curtea de Apel București a dispus suspendarea executării contractului pentru tronsonul Lețcani–Iași al autostrăzii A8, în valoare de 3,93 miliarde de lei românești. Contractul fusese semnat în luna mai 2026 cu compania FCC Construcción, însă procedura de atribuire a fost contestată de un alt participant la licitație, compania Concelex.

Tronsonul vizat include 18 poduri și șase tuneluri, precum și legături către Aeroportul Iași și viitorul Spital Regional de Urgență. Contractul prevedea zece luni pentru proiectare și trei ani pentru execuția lucrărilor. Următorul termen judiciar este programat pentru 18 noiembrie.

În același timp, și proiectul Centurii Est a municipiului Iași, cu o lungime de 37,2 kilometri, înregistrează întârzieri semnificative. Studiul de fezabilitate, contractat încă din mai 2022, nu a fost finalizat, iar termenul contractual a fost prelungit până la 31 martie 2027. Documentația depusă de proiectant în luna august conținea neconformități și elemente lipsă.

Asociația Moldova Vrea Infrastructură avertizează că întârzierile ar putea compromite pregătirea proiectului pentru accesarea finanțărilor europene aferente perioadei 2028–2034.

Pentru Republica Moldova, evoluția acestor proiecte este importantă în contextul dezvoltării conexiunilor rutiere cu România și cu rețeaua europeană de transport. Podul de la Ungheni și autostrada A8 ar urma să faciliteze circulația mărfurilor și pasagerilor, însă dificultățile financiare și juridice riscă să amâne realizarea acestor legături.

#autostrada #iasi #Moldova