Înaintea discuțiilor de la Geneva, SUA și UE avertizează din nou Rusia că agresarea Ucrainei „va avea un cost sever”

09 Ian. 2022, 12:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Ian. 2022, 12:45 // Actual //  bani.md

Antony Blinken și Josep Borrell au discutat telefonic despre tensiunile din Ucraina și despre amenințările Rusiei, reiterând că „orice agresiune suplimentară” la adresa Ucrainei din partea Rusiei „va avea consecințe uriașe și un cost sever”. Avertismentul celor două părți vine cu o zi înainte de discuțiile programate între americani și ruși, cu privire la acest subiect, la Geneva.

În cadrul discuţiei, Borrell i-a prezentat lui Blinken propria evaluare a situaţiei după vizita recentă pe care a efectuat-o în Ucraina, a informat într-un comunicat Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), citat de digi24.ro.

Ambii oficiali au avertizat că „orice agresiune militară suplimentară împotriva Ucrainei va avea consecinţe uriaşe şi un cost sever”, potrivit comunicatului SEAE transmis sâmbătă noapte.

Cei doi înalţi responsabili „au reafirmat sprijinul UE şi SUA faţă de suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei şi au subliniat necesitatea unei detensionări din partea Rusiei şi a aplicării în totalitate a acordurilor de la Minsk”, se mai menţionează în comunicat.

Borrell şi Blinken au discutat şi despre angajamentele bilaterale şi multilaterale după propunerile prezentate de Rusia cu privire la garanţiile de securitate în Europa.

Şefii celor două diplomaţii au insistat asupra „îndelungatului parteneriat” între UE şi SUA şi asupra angajamentelor pentru securitatea transatlantică şi pentru a face faţă provocărilor comune de securitate. Borrell şi Blinken au căzut de acord că „orice discuţie despre securitate va avea loc în coordonare şi cu participarea UE”. În fine, cei doi „au căzut de acord să menţină un contact strâns în aceste domenii prioritare”.

Desfăşurarea a mii de militari ruşi a alimentat temerile privind o intervenţie militară directă a Rusiei în ţara vecină Ucraina, după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi a sprijinit mişcările separatiste proruse din regiunea ucraineană Donbas.

La rândul ei, Rusia se teme că SUA şi aliaţii lor din NATO doresc o nouă extindere către est şi cere Washingtonului şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii conform cărora nu intenţionează să înarmeze Kievul sau să ameninţe frontierele Rusiei.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.