OMS crede că a identificat originea COVID-19. Cum a ajuns virusul la om

În urma unei investigații de câteva luni, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a ajuns la concluzia că, cel mai probabil, fermele de animale sălbatice din China sunt sursa pandemiei de COVID-19.

Aceste ferme de animale sălbatice, multe dintre ele din sau aflate în apropierea provinciei Yunnan din sudul Chinei, furnizau animale vânzătorilor din piața de fructe de mare Huanan din Wuhan, unde au fost descoperite primele cazuri de COVID-19, a declarat Peter Daszak, care a făcut parte din echipa OMS care a călătorit în China. O parte dintre aceste animale sălbatice s-ar fi putut infecta cu SARS-CoV-2 de la liliecii din zonă, scrie Live Science.

OMS va prezenta un raport referitor la aceste investigații în următoarele săptămâni.

În ianuarie, o echipă de experți a OMS s-a deplasat în China pentru a cerceta modul în care a apărut pandemia care a infectat până acum peste 120 de milioane de oameni și a ucis alte 2,6 milioane de persoane din toată lumea. După ce au apărut mai multe teorii conspiraționale, OMS a respins ideea că virusul a fost scăpat dintr-un laborator din China.

Toți oamenii de știință care au studiat problema au ajuns la concluzia că virusul provine de la lilieci și a ajuns la oameni printr-o altă specie de animale. La fel și experții OMS consideră că virusul provine de la liliecii din sudul Chinei, a trecut la animalele din ferme și apoi a ajuns la oameni.

Fermele de animale sălbatice fac parte dintr-un proiect pe care guvernul chinez îl promovează de 20 de ani pentru a ajuta populația rurală să scape de sărăcie și pentru a echilibra diferențele dintre rural și urbană, a mai spus Peter Daszak.

„Ei iau animale exotice, cum ar fi zibete, porci spinoși, pangolini, câini raton și șobolani de bambus, pe care le cresc în captivitate„, spune expertul OMS

Aceste ferme au fost închise, iar crecătorii au primit indicații despre cum să sacrifice animalele astfel încât să nu fie tranmis virusul.

Majoritatea fermelor au animale care pot transmite virusul, inclusiv zibete și panglioni. Majoritatea sunt situate în sau în apropiere de provincia Yunnan din sudul Chinei, unde oamenii de știință au descoperit anterior un virus al liliecilor care este similar în proporție de 96% cu SARS-CoV-2, potrivit NPR. OMS încă nu știe ce animal a transmis virusul de la lilieci la oameni.

#OMS #originea virusului #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.