Durleșteanu prinde curaj?! „Am acceptat invitația PSRM pentru ca sunt 37 de mandate și nu 15 versus pokemonii”

Fosta candidată la funcția de prim-ministră, Mariana Durleșteanu, înaintată de majoritatea parlamentară PSRM-Șor- Pentru Moldova se pare că a prins la mai mult curaj, după ce și-a anunțat retragerea din „cursă” și și-a permis să vină cu unele critici în adresa unor fracțiuni parlamentare din majoritatea legislativă.

Durleșteanu i se adresează lui Andrian Candu, Pavel Filip și Ilan Șor cărora le zice că „pușcăria oricum este destinația finală” pentru ei.

„Ca să liniștesc haiducii Candu și Filip voi veni cu mesaje ce ține de decizia luată. Domnul Candu știe bine condiția din partea mea ce ține de susținerea Partidului Șor , nu am nimic cu doamna Tauber sau alți oameni din această formațiune, dar a fost din start o poziție care a fost reiterată de mine. Domnii Șor, Candu și Filip să mai citească o dată raportul Kroll, căci pușcăria oricum este destinația finală”, a scris dis-de-dimineață Mariana Durleșteanu pe pagina ei de Facebook.

Totodată, ex-candidata la șefia Guvernului îi numește pe unii deputații, care ar fi urmat să o voteze dacă ajungea să fie înaintată de președinta țării „pokemoni”.

„Am acceptat invitația PSRM pentru ca sunt 37 de mandate și nu 15 versus pokemonii. Am dorit să fac o schimbare din interiorul Guvernului pentru ca să nu regret votul oferit în alegeri, dar am știut că pe la spatele meu se jucau scenarii diferite. Poziția mea a fost clară din start privind Guvernul tehnocrat fără oameni din fracțiuni. Chiar dacă acel Filip zice că nu este așa ceva, ba da, a fost Guvernul Cioloș. Eu știu că prin voința politică și asumare de răspundere se pot face lucruri bune, dar aceasta nu există în Moldova cu regret, doar interese personale și de clan”, se încheie postarea Marianei Durleșteanu.

Amintim că, la 16 martie curent, Mariana Durleșteanu a anunțat că renunță la funcția propusă de PSRM pentru a candidat la șefia Guvernului, chiar în timpul negocierilor, ce se desfășurau la Președinției, organizate de șefa statului, Maia Sandu cu partidele parlamentare.

#Mariana Durlesteanu #Guvern Interimar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.