Asociația Judecătorilor, îngrijorată de modul de selectare a noului premier. Critică calitatea procesului

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova exprimă, în mod public, îngrijorarea profundă în legătură cu politizarea procesului de numire a candidaților la funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție și ignorarea autorității organului de autoadministrare judecătorească, în exercițiul atribuțiilor ce îi revin.

Consiliul Superior al Magistraturii, în baza rolului său de garant al independenţei justiţiei, consacrat prin art.123 alin. (1) al Constituţiei Republicii Moldova, asigură numirea și promovarea în funcţie a judecătorilor. În baza competențelor funcționale, Consiliul Superior al Magistraturii are îndatorirea de a desfășura concursuri pentru suplinirea funcțiilor vacante și de a propune candidații selectați pentru numirea lor, potrivit Legii (Art.116 alin. (4) din Constituție, cît și Legea nr. 947-XIII din 19.07.1996), se arată în cadrul unui comunicat emis de Asociație.

Potrivit instituției, organizarea și desfășurarea concursurilor de carieră a judecătorilor, se bazează pe criterii complexe de evaluare și promovare profesională și se produc într-un mod absolut transparent, toate etapele fiind publice. Calitatea actului de evaluare și selectare nu poate fi neglijată sau interpretată, aceasta fiind reglementată expres prin lege.

În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii, în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului, are obligația de a asigura cooperarea inter-instituţională, aceasta fiind esenţială pentru asigurarea şi eficientizarea unui înalt nivel de independenţă şi de transparenţă a sistemului judiciar, reprezentând un domeniu ce presupune efortul comun al tuturor puterilor statului, categoric în limitele atribuțiilor care le sunt conferite prin Constituţie şi alte acte normative speciale.

Deși competențele Consiliului Superior al Magistraturii și ale Parlamanetului Republicii Moldova privind promovarea candidaților la funcția de judecător sunt riguros reglementate, evenimentele petrecute în cadrul ședinței plenare ale Parlamentului din 12 martie 2021, provoacă semne alarmante de îngrijorare cu privire la politizarea procesului dat, precum și posibila folosire a desemnării judecătorilor CSJ în lupte politice.

Atenționăm opinia publică asupra modului netransparent de examinare în Parlament a propunerilor CSM la funcțiile de judecători ai Curții Supreme de Justiție, care au fost respinse în mod nemotivat și care sunt de natură să genereze percepția rezonabilă privind numirea judecătorilor pe criterii politice, ceea ce este incompatibil cu principiul separării puterilor în stat.

#Premier Moldova #Guvern Interimar #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.