RISE Moldova: Apartamentele de la Londra, ale ex-candidatului la funcția de premier, Mariana Durleșteanu

Fostul candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este proprietar de imobile în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Acest lucru reiese din investigația publicată de RISE Moldova. Este vorba despre două apartamente în vestul Londrei. Primul a fost cumpărat în anul 2012, prin intermediul unei firme fondate în Republica Moldova, iar al doilea – în anul 2018.

Ambele apartamente sunt situate la 8 kilometri de Ambasada Republicii Moldova în Marea Britanie, în regiunea Aeroportului Heathrow.

În investigație se scrie că firma Finsol SRL, fondată de Mariana Durleșteanu cu un an înainte de prima tranzacție, a plătit pentru apartament peste 249.000 de lire sterline. În 2014, agentul economic transferă dreptul de proprietate pe numele fondatoarei, pentru suma de 157.000 de lire sterline.

Solicitată de RISE, Durleșteanu a explicat diferența mare dintre prețul plătit de firmă și suma achitată de ea personal prin faptul că firma avea datorii față de fondator.

Cel de al doilea apartament a costat-o 470.000 de lire sterline. A fost achitat cu banii pe care i-a câștigat din munca în sectorul privat.

Potrivit datelor de pe portalul web al Biroului Național de Statistică din Moldova, în perioada 2015-2019, Finsol SRL nu a înregistrat profit, iar pentru câțiva ani firma nu a prezentat situațiile financiare.

Mariana Durleșteanu a exercitat funcția de ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit în perioada noiembrie 2004 – aprilie 2008.

În prezent Mariana Durleșteanu locuiește permanent în București, unde activează în cadrul companiei Kazmunaygaz International.

Investigația poate fi citită AICI.

#Mariana Durlesteanu #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.