Chirurgii roșii de la BCS, îngrijorați de scumpirea gazului și o atacă pe Gavrilița: Undeva s-a pierdut

Deputații BCS propun un șir de acțiuni „în suportul cetățenilor și afacerilor” în contextul scumpirii gazului și creșterea prețurilor la majoritatea produselor. Deputatul socialist, Petru Burduja a publicat propunerile pe facebook. Burduja susține că în curând acestea vor fi înregistrate în Parlament. Printre propuneri figurează și anularea TVA pentru gazul natural și combustibil, dar și pentru produsele locale de primă necesitate.

Vedem de cîteva zile că, în pofida avalanșei valului de scumpiri în care se pomenește Moldova, Prim-ministrul Natalia Gavrilița undeva s-a pierdut. Probabil schiatul sau criza de idei nu-i permit să vină, în termeni restrînși, cu unele măsuri cardinale, pentru a stopa creșterea prețurilor și a opri inflația, respectiv de a pune umărul pentru ușurarea poverii cetățeanului simplu. Nu știm dacă ei au conștientizat, dar țara se mișcă încet, dar sigur, spre o prăpastie economică și socială fără precedent în 30 ani de independență”, susține deputatul socialist Petru Burduja.

Propunerile deputatului vizează anularea TVA pentru gazul natural, anularea impozitul pe venitul anual reinvestit al agenților economici, vacanță fiscală de până la 6 luni pentru plățile impozitelor achitate de către persoanele fizice și juridice, stabilirea moratoriului controalelor fiscale, asupra amenzilor și penalităților fiscale, anularea TVA pentru produsele agroalimentare autohtone și TVA de 6% la carburanți.

#scumpire #gaz #masuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria a produs în 2025 bunuri în valoare de peste 95 de miliarde de lei, în creștere cu 5,4% față de anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică. Cea mai mare parte a producției a fost realizată de industria prelucrătoare, iar peste jumătate din activitatea industrială a țării rămâne concentrată în municipiul Chișinău.

Din cele 95,04 miliarde de lei produse anul trecut, întreprinderile au livrat efectiv bunuri în valoare de 88,38 miliarde de lei. Aproape 60,6 miliarde de lei, adică 68,6%, au rămas pe piața internă, în timp ce produse de circa 27,7 miliarde de lei au mers la export. Astfel, piața externă a reprezentat 31,4% din totalul livrărilor, în scădere față de 32,9% în 2024.

Motorul industriei a rămas sectorul prelucrător, care a generat producție de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 82,4% din total. Comparativ, în 2024 valoarea acesteia a fost de 71,7 miliarde de lei.

Un rol important îl are industria alimentară, cu o producție de 27,24 miliarde de lei, față de 24,6 miliarde de lei în anul precedent. Doar producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne au însumat 8,6 miliarde de lei, iar produsele de brutărie și făinoase – aproape 4,7 miliarde de lei. Producția de lactate a ajuns la 3,4 miliarde de lei, iar prelucrarea fructelor și legumelor – la 3,8 miliarde de lei.

Printre cele mai importante ramuri se numără și producția altor produse din minerale nemetalifere, cu 8,8 miliarde de lei, fabricarea băuturilor – 8,6 miliarde de lei, precum și fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor – aproape 7 miliarde de lei.

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal a generat 3,8 miliarde de lei, producția din cauciuc și mase plastice – 3,3 miliarde de lei, industria mobilei – 3,2 miliarde de lei, iar fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3,1 miliarde de lei. Industria textilă a produs bunuri de aproape 2,7 miliarde de lei, iar cea chimică – de aproximativ 2,5 miliarde de lei.

Unele ramuri industriale sunt aproape în totalitate orientate spre export. În cazul fabricării autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor, 98,8% din producția livrată, în valoare totală de peste 7 miliarde de lei, a mers pe piețele externe. La calculatoare și produse electronice și optice, ponderea exporturilor a fost de 90,2%, la textile – 85,6%, iar la echipamente electrice – 81,2%. În industria articolelor de îmbrăcăminte, 70,4% din livrări au ajuns peste hotare.

Datele BNS mai arată că sectorul privat domină industria Republicii Moldova. Întreprinderile private au realizat 56,7% din producția industrială, echivalentul a aproximativ 53,9 miliarde de lei. Companiilor cu proprietate străină le-au revenit 19,6%, sau circa 18,6 miliarde de lei, iar întreprinderilor mixte – 11,4%, echivalentul a aproximativ 10,8 miliarde de lei.

Mai mult de jumătate din industria țării este concentrată în Chișinău. În 2025, întreprinderile din Capitală au produs bunuri de 50,2 miliarde de lei, adică 52,8% din totalul național. Regiunea Centru a generat 18,2 miliarde de lei, Nordul – 17,9 miliarde, Sudul – 5,5 miliarde, iar UTA Găgăuzia – 3,2 miliarde de lei.

Deși Chișinăul domină după valoarea producției, regiunile sunt mai orientate spre export. Cea mai mare pondere a livrărilor externe a fost înregistrată în UTA Găgăuzia, unde 49,1% din producția livrată a mers peste hotare. Urmează Nordul, cu 44,1%, Centrul – 41,5%, Sudul – 35,2%, în timp ce în municipiul Chișinău exporturile au reprezentat 21,7% din livrări.