Chirurgii roșii de la BCS, îngrijorați de scumpirea gazului și o atacă pe Gavrilița: Undeva s-a pierdut

Deputații BCS propun un șir de acțiuni „în suportul cetățenilor și afacerilor” în contextul scumpirii gazului și creșterea prețurilor la majoritatea produselor. Deputatul socialist, Petru Burduja a publicat propunerile pe facebook. Burduja susține că în curând acestea vor fi înregistrate în Parlament. Printre propuneri figurează și anularea TVA pentru gazul natural și combustibil, dar și pentru produsele locale de primă necesitate.

Vedem de cîteva zile că, în pofida avalanșei valului de scumpiri în care se pomenește Moldova, Prim-ministrul Natalia Gavrilița undeva s-a pierdut. Probabil schiatul sau criza de idei nu-i permit să vină, în termeni restrînși, cu unele măsuri cardinale, pentru a stopa creșterea prețurilor și a opri inflația, respectiv de a pune umărul pentru ușurarea poverii cetățeanului simplu. Nu știm dacă ei au conștientizat, dar țara se mișcă încet, dar sigur, spre o prăpastie economică și socială fără precedent în 30 ani de independență”, susține deputatul socialist Petru Burduja.

Propunerile deputatului vizează anularea TVA pentru gazul natural, anularea impozitul pe venitul anual reinvestit al agenților economici, vacanță fiscală de până la 6 luni pentru plățile impozitelor achitate de către persoanele fizice și juridice, stabilirea moratoriului controalelor fiscale, asupra amenzilor și penalităților fiscale, anularea TVA pentru produsele agroalimentare autohtone și TVA de 6% la carburanți.

#scumpire #gaz #masuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.