Sturza: Déjà vu. Maia Sandu a respins un plan Kozak-2. Ai „noștri” o îndeamnă să pupe mâna rușilor pentru gazul ieftin

Într-o postare pe Facebook, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza explică cum a evoluat criza gazelor și care spune că nu e diferită de precedentele prin care a trecut Republica Moldova. „Deja vu moldovenesc”.

Unii cred, așa cum cred că totul se întâmplă pentru prima dată în Moldova de la nașterea lui Hristos încoace, că criza energetică e prima și unica. Nu, dragilor, criza adevărată a fost la sfârșitul anilor ‘90 – cu întreruperi de livrare de curent și gaze de către separatiști, ruși și prietenii lor de atunci ucraineni. Datorii acumulate de miliarde, tarife neajustate, șantaj, sabotaj, incompetență. Tot! Da, eu ca ministru și mai apoi ca prim-ministru îmi petreceam zile și nopți în anticamera furnizorilor. Mă milogeam la FMI și BM să ne dea ceva bănuți ca să achităm facturile. Și asta pe fundalul celei mai cumplite crize economice regionale și globale din ‘98. Dar nu asta a fost baiul, tehnic vorbind, ne-am descurcat, am inițiat și un șir de reforme în sector, „aprinzând lumina” pentru următorii ani”, susține fostul premier.

Marea surprindere a fost că susținerea, la acea vreme, a venit de la liderul comuniștilor, Vladimir Voronin.

Baiul a fost cine m-a susținut în acest demers. Surpriză! Vladimir Voronin, vojakul comuniștilor. A venit la mine și mi-a zis: „Ioane, noi suntem oponenți, dar trebuie să avem grijă de țară”. Și a început să voteze inițiativele mele. Cine m-a sabotat vehement? „Ai noștri” – Lucinschi cu o parte din „rândunele” și, bineînțeles, Roșca cu „Fluxul” în buzunar. Iurie și-a pornit megafonul, s-a urcat în copac și dăi! Manifestații cu asaltul guvernului, pietre, bâte și injurii. Într-un moment de cumpănă, când manifestanții rupeau ușa guvernului, chiar și cei de la Interne au pus-o puțin de măligă. Mă mir cum de nu am cedat eu, tare tânăr și tupeist am mai fost… ”, a punctat Sturza.

Omul de afaceri afaceri a sus că i-a întors datoria lui Voronin prin faptul că l-a susținut pe Voronin după respingerea planului Kozak de federalizare a Republicii Moldova.

În timp, eu i-am „întors” datoria lui Voronin, susținându-l plenar (din tribune) după embargoul rușilor ca rezultat al respingerii „planului Kozak”. Apropo, atunci toți – de stânga, de dreapta l-au susținut pe Voronin. Nu s-a cedat nimic rușilor. De ce? Trebuia să avem grijă de țară. Ce e diferit azi? „Ai noștri” sunt gata să se suie în copac. Ca să nu dezvolt ideea mai departe de similitudini cu cazul Roșca, Maia Sandu a respins în schimbul unei reduceri modice la tariful gazului un plan „Kozak-2” infinit mai periculos ca primul. Și? Ai „noștri” o îndeamnă ca ea să meargă la Moscova și să pupe mâna rușilor pentru „gaz ieftin”. Aici e diferența – „ai noștri” sau poate „ai lor”, nu mai știu, propun să „pupăm mâna”! „Ai noștri” sunt gata să se suie în copaci… „Ai noștri”, dar poate „ai lor”, nu mai știu… Criza gazului va trece, nu și rușinea, nu și memoria. Vai de capul vostru, dragi moldoveni, dragi „ai noștri”…”, a mai spus omul de afaceri.

În încheiere, Sturza afirmă că „piticul politic Dodon niciodată nu s-a putut ridica la nivelul mentorului său Voronin. Așa și nu a devenit om de stat, ci a rămas bufon la curtea țarului”.

#ruși #federalizare #criza gazelor #Sturza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.