Statul în care oamenii îşi vând organele din cauza sărăciei extreme. „Nu puteam să ies şi să cerşesc bani”

13 Ian. 2022, 10:18
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Ian. 2022, 10:18 // Actual //  MD Bani

Sărăcia îi face pe mulţi dintre oamenii nevoiaşi din Afganistan să ia decizii disperate pe măsură ce naţiunea lor se prăbuşeşte, iar unii dintre ei iau chiar măsura drastică de a-şi vinde organele vitale. În provincia vestică Herat, oamenii care au nevoie urgentă de bani şi-au riscat viaţa vânzându-şi rinichii.

Economia ţării, dependentă de ajutor, se clătina deja atunci când talibanii au preluat puterea la mijlocul lunii august, pe fondul unei retrageri haotice a trupelor americane şi NATO. Comunitatea internaţională a îngheţat activele Afganistanului în străinătate şi a oprit toate finanţările, nedorind să colaboreze cu un guvern taliban, având în vedere reputaţia de brutalitate a acestuia în timpul guvernării sale anterioare, în urmă cu 20 de ani.

Doctorul Nasir Ahmad, urolog şi chirurg specializat în transplanturi renale, a efectuat 85 de operaţii de transplant de rinichi până în prezent în acest an. El spune că, cu acordul reciproc al donatorului şi al cumpărătorului, o operaţie completă de transplant de rinichi costă între 6.000 şi 8.000 de dolari americani.

Ahmad adaugă că multe dintre persoanele care îşi vând rinichii sunt cele mai vulnerabile, care se luptă pentru a-şi hrăni familiile. Majoritatea donatorilor care se prezintă pentru a-şi vinde rinichii provin din familii sărace, afectate de criza economică devastatoare din Afganistan, şi nu sunt conştienţi de pericolele pe care le-ar putea aduce pierderea unui rinichi.

Medicul Ahmad Shekaib, specialist în medicină internă, a declarat că, deşi oamenii pot obţine câştiguri economice pe termen scurt din vânzarea organelor lor, aceştia îşi riscă viaţa pentru că sărăcia duce la gesturi extreme.

„Majoritatea persoanelor care îşi vând rinichii din cauza problemelor economice se vor confrunta cu probleme de sănătate pe termen lung pentru că nu au un rinichi”, a declarat doctorul Shekaib, citat de AP.

În satul Qudoosabad din districtul Kohsan din provincia Herat, Ghulam Hazrat, în vârstă de 40 de ani, şi-a vândut rinichiul pentru 230.000 de afgani (2.300 de dolari americani) în urmă cu o lună. Sărăcia l-a împins la acest gest, atât pentru a-şi hrăni familia, cât şi pentru a plăti o călătorie eşuată pentru a intra ilegal în Iran în căutarea unui loc de muncă.

„Nu puteam să ies şi să cerşesc bani, nu eram în stare să cerşesc, atunci am decis să merg la spital şi să-mi vând rinichiul, pentru a-mi putea hrăni măcar o vreme copiii”, a declarat Hazrat.

În timp ce Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat săptămâna aceasta că va da 5 miliarde de dolari americani pentru a ajuta atât Afganistanul, cât şi ţările învecinate, o mare parte din această sumă fiind destinată pentru plata angajaţilor esenţiali, afganii obişnuiţi se luptă ca să supravieţuiască.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.